Călătorii

plimbări, concedii, delegații

Lucruri serioase

despre unele chestii îmi exprim opinia, ca cercetătorii britanici

Stupid

să facem mișto de tot ce mișcă (stați nemișcați)

Muzică

amator, dar pasionat

joi, 8 septembrie 2011

Buciumul sună cu jale la Tribuna

Doamna Buciu buciumă, tună și fulgeră pe două pagini în numărul de ieri o grămadă de chesti dezlânate, în care titlul se contrazice cu conținutul, logica cu gazetăria și școala de fete cu prefectura. 

Exemplu:
Titlul articolulul: Eşti investitor străin? Te luăm în braţe. Eşti român? Descurcă–te! 
Concluzia articolului: Companiile străine au ple­cat, aşadar, pe capete, la ve­cini, pentru că acolo au găsit fa­ci­lităţi pentru investiţii. Logic, nu? 
Declarația omului de afaceri sibian (deci român) Vonica din același articol: Statul tratează tot mediul de afaceri echidistant. Recitiți titlul ca să vă aduceți aminte despre ce era vorba. Logic, nu? 

Pe doamna Buciu o deranjează că străinii primesc facilități, apoi pleacă și închid. Dă exemple de firme internaționale mutate în alte țări din România, dar nu de la Sibiu. Dă exemple de firme sibiene care prosperă. Nu dă exemple de firme străine care au închis în alte părți și s-au mutat în România (Nokia) dar nici exemple de firme străine care au venit la Sibiu și prosperă. Direcția e clară: firmele străine sunt toate rele, firmele locale niște martiri.

Ce mi-a plăcut cel mai mult și cel mai mult: Salariile mari la care speră românii atunci când se angajează la o firmă străină, chiar o multinaţională, rămân doar un vis frumos. De cele mai multe ori, salariile la firmele internaţionale sunt relativ aceleaşi cu cele de la companiile româneşti, uneori chiar mai mici. Explicaţia e una cât se poate de simplă: înainte de a intra pe o piaţă străină, orice companie prospectează terenul, se interesează de salarii şi de dările către stat. A, de aia 90% din ăia foarte buni lucrează la firme străine, că-s niște naivi. Sau, poate, nu cumva firmele locale sunt obligate să plătească și ele mai bine, ca să nu le plece oamenii în locuri mai bune? Nu vine nicio firmă străină ca să plătească salarii vestice dar nici nu plătește minimul pe economie pentru că trebuie să motiveze cumva oamenii ca să-și părăsească locul actual de muncă și să facă performanță.

Sunt curios dacă cei de la agențiile de recrutare sunt de acord cu concluziile stimabilei jurnaliste și cu ce argumente și-a justificat doamna afirmația. Mai mult, am căutat pe net (articolul complet aici) și rezultale unui studiu sunt:
  • salariul mediu brut la o companie integral străină: 2281 ron.
  • salariul mediu brut la o companie integral privat autohtonă: 1506 ron.
  • citat: cea mai mare pondere a salariilor mici se intalneste in companiile private romanesti, iar cea mai mare pondere a salariilor mari se intalneste in companiile cu capital integral strain
Doamna Buciu se consolează și ea cum poate cu faptul că o să iasă la pensie scriind ode la Tribuna. Și articole comuniste.

miercuri, 7 septembrie 2011

Ca la autobază

Că firmelor lui Carabulea li s-a dus buhul de profesioniste ce sunt nu e niciun secret iar ieri am putut să-mi întăresc această impresie, având de-a face direct cu nazismul celor de la Centrul de Afaceri. Trebuia să iau niște documente de la un prieten care lucrează în această clădire așa că am parcat în fața ei, într-unul din locurile special amenajate și libere. N-apuc să trag bine Megane-ul vechi de 10 ani lângă șeptarul lui Carabulea că și apare un lache de la pază, ușor speriat, care mă întreabă de sănătate. Îi spun că aștept să coboare cineva care lucrează în clădirea lor. Mă întreabă numele firmei, îi spun. Mă întreabă dacă rămân la mașină, îi confirm.

Mercedesul de pe banda 2 staționează acolo
Două minute mai târziu apare iarăși, și mai speriat, îmi spune să-mi mut mașina că l-a certat șeful și că n-au loc cei de la Ramada de mine. Într-adevăr, pe una din benzile de circulație staționa dubița Ramadei, dar aia nu ar fi încăput în locul în care am parcat eu pe motiv de gabarit. N-am stat la discuții cu bietul lache, deși mai erau încă două locuri libere în parcare am scos mașina și am pus-o pe banda întâi, cu avariile pornite, că doar mai bine încurcăm circulația decât să parcăm ca oamenii. Acum parcă-mi pare rău că n-am pus-o chiar în dreptul microbuzului Ramada, ca să blocăm tot traficul. Peste câteva zile o să mă duc cu BMW-ul, ca să văd dacă se repetă figura sau mă lasă în pace.

Una peste alta, bravo băieților vajnici de la securitate!
Sooner than later edit: asta nu înseamnă că nu există și oameni faini care au neșansa să lucreze pentru C. și pe care nu i-a pervertit mentalitatea impusă de ”sus”.

marți, 6 septembrie 2011

Mad Fashion

N-am mai făcut sport dinainte de concediu, de la entorsă. Astăzi o să mă apuc iar de baschet și mâine probabil de sală dar nu despre asta e vorba, ci de timpul liber pe care l-am avut ca urmare a acestei pauze. Pentru că filme bune nu prea apar vara, am dat-o pe seriale. Am descoperit Breaking Bad și am ajuns la zi cu el iar acum m-am apucat de The Good Wife - deocamdată e ok. Căutând pe net ca să văd când încep celelalte seriale pe care le consum în mod normal (The Killing, Mad Men, Dexter) am ajuns pe pagina serialului Mad Men și am descoperit noua colecție retro creată de Banana Republic pe baza lui. BR nu-i o marcă prea cunoscută în Europa, la fel ca și Abercrombie & Fitch, pentru simplul fapt că au atacat foarte delicat sau deloc bătrânul continent dar fac niște produse de calitate și mi-am luat câteva lucruri de la ei în turele prin State. Poate vă e mai cunoscută marca Gap, care face parte din același conglomerat de firme cu BR sau Old Navy. Una peste alta, colecția Mad Men e faină, până și pentru unul ca mine care a mers toată vara în pantaloni scurți la birou.
Am rămas fascinat de plovărul ăsta, bineînțeles, în măsura în care o țoală te poate fascina. Am îmbătrânit eu sau chiar e cool?

duminică, 4 septembrie 2011

Hristos răstignit din nou

Noroc cu postul Alexandrei, mi-am adus aminte că n-am scris de această carte citită în concediu, pe plaja din Croația. Romanul lui Kazantzakis nu e chiar cea mai relaxantă lectură de vacanță dar e captivant și atemporal. S-a schimbat ceva în păcatele lumii din 1920 încoace? 

Poate nu e cea mai bună comparație dar lectura m-a dus cu gândul la Moromeții, romanul despre satul nostru. Spre deosebire de nostalgia duioasă a lui Preda, satul grecesc e mult mai dur conturat de un autor neiertător cu păcatele conaționalilor și totuși primele pagini sunt niște bijuterii pline de portrete ce mustesc de umor și ironie. Drama începe imediat după iar lăcomia devine tot mai puțin ascunsă de pretextul religios și pot înțelege de ce romanul a fost interzis ani buni. 

M-am contaminat și eu de vocabularul bisericesc pentru câteva zile iar M. a devenit ușor îngrijorată că am sechele după accident. A fost amuzant dar am depășit momentul. Citiți cartea!

vineri, 2 septembrie 2011

Idei în dialog

Aseară, terasă în Piața Mică, plin de lume. Comand o limonadă chelneriței super-ocupate. Jumătate de oră mai târziu limonada n-a venit dar cer nota.
M: ai cerut nota? Nu ți-a adus a doua limonadă, nu?
C: am cerut, nu, n-a adus limonada.
(pauză)
M: oare a bătut-o?
C (cu gândul la neserioasa chelneriță): când era mică?
M: nu, limonada, pe notă.

joi, 1 septembrie 2011

O să mă înjurați pt asta?

Ies în fiecare zi cam de două ori cu mașina de pe strada Gimnasticii în strada Berăriei și apoi în Bulevardul Coposu. Ca să o iau de pe Berăriei pe Coposu în direcția Piața Unirii trebuind să virez la stânga, adică aștept să treacă tot fluxul din dreapta și apoi să fiu atent să nu intre vreunul din stânga în mine. Cel mai mare noroc îl am cu trecerea de pietoni amplasată în dreapta străzii Berăriei, pe Coposu. E destul de frecventată și mașinile opresc des la ea. Majoritatea celor care vin din stânga opresc înainte de strada Berăriei ca să avem și noi, amărâții, o șansă să ieșim. Există trei categorii de șoferi care nu opresc:
- cei care conduc maxim o Dacie 1310. Ăștia sunt în lumea lor, ritmul lor, regulile lor de circulație;
- taximetriștii. Ăștia nu doar că nu te lasă dar timpul lor e așa prețios încât nici la trecere nu prea stau, dacă găsesc portița să se bage printre două grupuri de pietoni o folosesc;
- femeile. Yep, spuneți ce vreți, aproape niciuna nu te lasă să te bagi, toate trag mașina până în bara celui din față și majoritatea se uită la tine cu un aer tâmp întrebându-se de ce se agită bou aflat perpendicular pe ea. Apropo, vi s-a întâmplat vreodată să fiți în situația când, deși nu aveți prioritate, blocați totuși o intersecție sau ceva similar și ar trebui să vă mișcați de acolo - v-a lăsat vreo femeie să treceți dacă ea avea prioritate? Da, exagerez, dar excepțiile sunt rare, cazurile în care o femeie se gândește și la restul participanților la trafic sunt puține.

Essential Romania / Sibiu

Azi doar pe Essential Romania, din lipsă de timp, despre Sibiu :)

Dacă aveți chef să scrieți în engleză despre ceva din România, blogul acela se doreste colaborativ, așa că îndrăzniți!