Călătorii

plimbări, concedii, delegații

Lucruri serioase

despre unele chestii îmi exprim opinia, ca cercetătorii britanici

Stupid

să facem mișto de tot ce mișcă (stați nemișcați)

Muzică

amator, dar pasionat

duminică, 30 iulie 2006

Entry for July 30, 2006

Astazi a fost una din cele mai frumoase sambete de anul acesta. Am lucrat de la 7:30 la 20. A fost un adevarat moment Mastercard, adica unele chestii sunt nepretuite dar pentru restul poti sa-ti tragi sclav din Romania. De fapt nu a fost asa rau, desi n-am exagerat cu orele, doar ca-s sictirit ca e sambata seara si eu mi-o petrec in mirificul orasel Dietenheim, casa buna pentru 6000 de suflete si-un Turc(u) ratacitor. Minunatia asta de orasel situat la vreo 30 km de Ulm, sa-l alintam Saliste, e mai mult un sat, adica orasenii sunt tzarani de-a dreptul si cultiva tractoare si vaci. Primele se vad, celalalte se simt.

Ma aflu aici la “invitatia” familiei S, proprietara turnatoriei cu acelasi nume (de aici) si care, pentru ca i-a mai ramas ceva maruntis dupa ce si-a tras doua Mercedesuri si-un Volvo, s-a gandit sa-si cumpere inca o fabrica in Slovacia acum 2 ani. Imi place de ei pentru ca sunt niste oameni fara fitze si cu foarte mult bun simt. Domna S este o lady, foarte atenta si prietenoasa, implicata in viata comunitatii, careia incearca sa-i si ofere ceva. Pe baiatul cel mai mic, de 18 ani, l-au pus sa faca Zivildienst-ul (alternativa comunitara la armata) la un camin de batrani ca sa se obisnuiasca si cu aspectele mai putin placute ale vietii. Eu lucrez cu baiatul mijlociu, 32 de ani, seful turnatoriei din Slovacia. Doamna S m-a lasat mut de uimire, cand in cadrul discutiei de la pranz, povestindu-i ca sunt 3 saptamani plecat de acasa, de aceea ditamai geamantanul pe care-l car, s-a oferit sa-mi spele hainele! I-am multumit frumos si i-am zis ca am destule lucruri curate la mine dar gestul m-a impresionat, mai ales ca nu are menajera si, vorba aia, cate femei care conduc Mercedes ML credeti ca ar face asa ceva? Un alt gest frumos pe care l-a facut a fost anul trecut, dupa inundatiile din vestul tarii cand m-a sunat pentru ca a vazut la tv stiri de acolo si mi-a spus ca vor sa doneze bani pentru sinistrati. Tocmai si-au renovat casa, si-au transformat parterul intr-o bucatarie/living cu multa sticla si crom, alb si gri, foarte moderna si de bun gust. Desi la cum miroase aici a balegar… oare unde isi intind hainele la uscat?

Incredibil dar locul asta are un hotel nou, cu dotari moderne, inclusiv cu cartela magnetica. Nu stiu de ce l-au construit insa, cred ca doua camere intr-un Gasthaus erau suficiente la potentialul lor turistic. Mi s-a explicat ca Dietenheim-ul este oras liber de pe la anul 1000, whatever this means. Teoria mea este ca situat fiind pe granita dintre Bayern si Baden-W. si la felul in care pute afara, nu l-a vrut nimeni si s-au gandit sa-i faca o bucurie si sa-l proclame nu doar oras, dar si liber. Am fost sa ma plimb un pic, a durat cam 15 minute sa ajung la una din iesirile orasului si inapoi. Deci 7,5 minute din centru la periferie. Mi-am incercat norocul la singura pizzerie din “centru” – orasul are strada care trece prin el si cateva alei secundare – vroiam o inghetata dar nu au si ficiorashul mi-a zis ca la ora asta (21) si benzinaria a inchis. Big city life….asa ca normal ca-s sarcastic, ca voi va distrati si eu f.b. (unde b = buha si e=mc^2)

sâmbătă, 29 iulie 2006

Entry for July 29, 2006

Vineri a fost o zi lenesa, petrecuta la biroul din Solingen. Nimeni nu se agita, toti asteapta ora 3 ca sa-si inceapa weekendul. Problemele de luni par asa departe, desi probabil fiecare le are undeva in subconstient intzepandu-i in creierul mic. Doar in cazul meu nu e asa: trebuie sa plec la 5 cu trenul la Ulm iar weekendul o sa fie unul activ, asa cum va spuneam aseara. Dar sunt bucuros, am gasit o melodie pe care o cautam de vreo saptamana. O auzisem in Sibiu si tot ce stiam este ca la inceputul ei o voce suava sopteste “DJ Allexander” si ca versurile sunt foarte banale “the sun gonna keep on shining, my love for you will keep on rising, everything gonna be alright”. Dar ritmul era captivant si melodia are potential de hit. Eh, si dupa ce am downloadat tot internetul si am cautat dupa acest DJ, pe care l-am mai vazut pomenit in cateva mixaje ale unor piese romanesti, am dat de site-ul respectivului (www.djallexander.ro) si de cateva mixuri de cate o ora ce pot fi descarcate de acolo. Le-am adus pe ultimele 3 si am inceput sa sap prin ele. Si in Gimmi Luv (Promo Mix June 2006), peste ce dau in ultimele 5 minute ale compilatiei… peste melodia asta, pe care tot n-am aflat cine o canta si cum se cheama, dar macar pot sa o ascult cand vreau. Si am mai aflat ca DJ Allexander e un pusti de 17 ani din Cluj care o sa faca cariera ca DJ, dupa parerea mea. Highly recommended!

Daca v-am speriat cu atata muzica de club trebuie sa stiti ca formatia mea preferata e Dire Straits (Mark Knopfler) si ca am fost fan Roxette toata adolescenta mea J

Punctualitatea germana o mai da si ea in bara – ambele trenuri au avut intarziere. Primul, cel care m-a dus de la Solingen la Köln a intarziat 8 minute si deja imi faceam probleme cum o sa fug cu valiza printre peroane ca sa mai prind legatura. Noroc ca a intarziat si legatura, ba chiar a fost o situatie hilara, ca la 5:54 cand trebuia sa vina ICE-ul meu, a ajuns trenul de 5:17 cu o mare intarziere. Cam aceeasi situatie si la linia vecina, asa ca doamna care face anunturile in gara urla putin isteric ca pe linia 6 nu e trenul care credem noi, ci cel care trebuia sa vina mai devreme si cam acelasi lucru la linia 7, de i-a bagat pe toti de pe peron in vrie si nu mai stiau majoritatea in ce tren trebuie sa se urce si daca nu s-au inversat peroanele.O alta mostra de tampenie, care m-a intrigat totdeauna la Köln este faptul ca si-au plantat gara aia hidoasa exact langa mult-pre-cunoscutul Dom. Asa ca turistul care viziteaza biserica vede si betzivii dormind pe scarile care fac legatura intre Dom si gara, precum si mizeria aferenta. Mica paranteza: celalalt dom faimos al Germaniei este la Ulm, ce amuzant, de la dom am plecat, la dom am ajuns – vorba aia, dom dom sa-naltzam (Merry Christmas in advance)

In ICE temperatura de ghetzar, climatizare la 20 de grade, gatul meu care sufera de pe urma ventilatiei excesive din ultimele zile s-a bucurat nespus (pentru ca nu mai pot vorbi, de aia nespus). Am auzit la radio ca media pt luna iulie a fost de 22 grade, cu 5 grade mai mare decat media anuala din ultimii 100+ ani!! Revenind la ICE, toata lumea cu castile in urechi, inclusiv eu, toti asculta muzica, citesc sau butoneaza la laptop. La un moment dat ma zdruncina trenul si-mi ridic privirea din carte intrebandu-ma in gand “am aterizat?“ apoi imi dau seama ca daca decolam era nashpa ca nu-mi facusem check-in-ul :d Am uitat sa va zic ca puteam provoca o catastrofa aviatica cand am venit in Germania, mi-am amintit cu groaza deasupra Austriei ca nu inchisesem mobilul. Cand l-am scos din buzunar am constatat ca nu aveam semnal. Ce proasta acoperire au austriecii, la 10000 m nici o retea. Revoltator!

La Ulm ploua si ma bucur ca o sa dorm si eu linistit, fara probleme cu caldura sau tzantarii. Bis morgen!

vineri, 28 iulie 2006

Entry for July 28, 2006

Astazi seara povestim despre muzica. Din pacate anul asta nu pot sa zic ca am gasit multe albume care merita laudate. Anul trecut pe vremea asta Coldplay facea furori si Talk, lansata doar anul acesta single, mi se pare deja fumata de atatea ori am ascultat-o atunci. Tom Petty a scos un nou album (Highway Companion) dar nu mi se pare deosebit (remember Free Fallin’ din Jerry McGuire?).

In muzica de club Gabriel & Dresden cu Tracking Treasure Down inca nu a aparut prin cluburile sibiene si nici (probabil) hitul veri Activ&DJ Optik – Feel good [Liberty Parade 2006 Official Anthem], In schimb se canta DJ Andi – For the 1st time, care e bunicica.

Am descoperit o compilatie relax/chillout foarte interesanta si surprinzatoare: Pink Floyd Redux. 12 hituri P.F. in interpretarea a 7 doamne necunoscute mie (de ex. Sarah Slean sau Giselle Webber) dar care reusesc un album deosebit. Cateva piese suna de-a dreptul “beton”: Comfortably Numb, Wish you were here, Hey you si, bineinteles, Another brick in the wall. Imaginati-va in livingul propriu, cu un pahar de vin in fatza, relaxandu-va pe canapea cu cartea preferata si fundalul sonor perfect…open your heart, I’m coming home…. canta tanti asta, dar nu e cazul meu (inca) si ea ma aproba …but it it was only a fantasy

Daca tot vorbim de chillout, va recomand pt ca am vazut ca se gaseste si in magazinele romanesti – Buddha Bar 8. Si daca va place genul faceti rost si de Café del Mar 12 si Bar Lounge Classic Winter Edition.

Va urez weekend placut si ganditi-va si la mine, om al muncii, care o sa fiu sambata langa Ulm, muncind si duminica pe drum spre Slovacia unde o sa-mi petrec inceputul saptamanii viitoare. Cred ca pana joi nu mai am acces la internet, daca nu cumva au evoluat lucrurile miraculos in Sered in ultimul an. Dobrý večer!

joi, 27 iulie 2006

Entry for July 27, 2006

Sometimes I’m a geek, so what?

Un prieten neamt, let’s call him W, de la care iau eu muzica mp3 cand vin in Germania si n-am ce sa ascult, mi-a spus de unde se aprovizioneaza el cu noutati. Impreuna cu inca vreo 30 de prieteni au pus mana de la mana si au cumparat un server, legat la internet printr-o conexiune babana, situat undeva in Austria. Acolo isi pun ei noutatile – filme si muzica, bineinteles ilegale. Dimensiunea operatiunii e grandioasa dupa pararea mea: 2,6 TB (terabytes) spatiul de stocare, de pe care dispar vechiturile cam dupa 4 zile. Upload-ul zilnic este de 150 GB – adica atatea chestii noi sunt puse pe server intr-o zi. Ca totul sa fie impenetrabil pentru eventualii baieti cu ochii albastri: forumul de discutii este stocat doar in RAM – cand scoti stecherul din priza a disparut si dovada crimei – iar sistemul de fisiere este criptat, deci mai curand mori de batranete decat sa risti o condamnare. Asta teoretic... Alte detalii relatate cu mandrie de W le-am pierdut pt ca ma chinuiam sa-mi deblochez falca ramasa larg deschisa.

PS: Aseara la ora 17 cand am iesit din birou erau 37 de grade.

miercuri, 26 iulie 2006

Entry for July 26, 2006 / 3

Pentru ca tot vorbeam de Venetia – trei intamplari funny de acolo

1. Palatul Dogilor – nu este voie sa fotografiezi (sau costa 15 euro, nu mai stiu exact). Un cuplu de chinezi se plimba prin incaperi si actioneaza in tandem: ea se face ca tuseste si el declanseaza aparatul foto, analogic, cu film si zgomotos. Toata lumea ii priveste amuzata, inclusiv noi, ca deh, ce credeti ca romanul e fraier sa dea 15 euro ca sa faca niste poze? Dar macar noi avem aparate foto digitale la care poti sa le tai sonorul si nu te aude nimeni.

2. Masina era parcata pe continent, in niste parcari mari, special destinate celor care vor sa viziteze Venetia, de acolo mergand cu autobuzul peste podul de legatura, pana in gara Venetiei si singurul loc accesibil auto. Vad un sofer de masina platforma care se pregateste sa tracteze o masina: gelat, cu ochelarii pe frunte, camasa alba scoasa din pantaloni si plovar prins in jurul gatului. Imi aduc aminte ce zicea un prieten, ca toti italienii din Romania arata ca soferii de taxi din Milano si ii dau dreptate.

3. Piata San Marco, casa de bilete pt vaporetto, taxiul acvatic al venetienilor. Observ ca au afisate si preturile pentru tichete de autobuz si pentru ca intentionam sa ne intoarcem in gara si de acolo sa luam autobuzul catre parcare, ii cer doamnei de la ghiseu atat bilet pt vaporetto cat si bilet de autobuz. Se ratzoieste la mine: We have no bus. Bineinteles ca nu vad autobuz doamna, dar asa scrie acolo, ca vindeti tichete pt autobuz si vreau sa-l iau din gara. E tot mai furioasa: What bus, do you see a bus here? O las in plata Domnului si ma amuz de situatie si de accentul a la “an italian to malta”

Entry for July 26, 2006 / 2


Remember – topul tzepelor gastronomice:

Locul 1 cu coronitza de laptuci – Roma, un mic restaurant in centru

Mancarea, pardon “mancarea”: o chestie (vezi poza) din care n-am retinut decat saltimbocca pt ca memoria mea nu functioneaza flamanda. Oricum frunzele sunt delicioase, daca esti din aia care behaie si nu cuvanta, si fac toti banii. Adica vreo 15 euro. Daca mancam si scobitoarea din carne dublam greutatea portiei. De fapt scobitoarea era pusa pe post de balast, ca sa nu ia briza bucatica aia transparenta de carne. Si te simti ca acasa pt ca bucatareasa si chelnerul sunt romani, ce, doamna era chiar din Sibiu, Valea Aurie!

Locul 2 cu aceiasi nenorociti de brusturi – Trieste, tot Italia

Mancarea: tortellini. 15 ghemotoace de aluat, 8 euro. Painea separat, inca vreo 2 euro parca. Ati mai vazut pe cineva care sa manance paste cu paine? Corect – orice turist care ia tzeapa in Italia. Portia microscopica de pe fundul farfuriei a fost asezonata generos cu verdeatza, cu complimente din partea bucatarului care probabil avea liber si gatea bunica lui, o femeie foarte batrana si zgarcita. Dimensiunea tzepei este data de faptul ca venea dupa o zi luuunga de umblat prin Venetia.

Locul 3 – Romania, Hanul lui Manuc, Bucuresti. Friptura de sange, pardon, de vita. 17 RON suta de grame. Portia are cam 150 de grame. Cu o garnitura de cartofi te usureaza de 30 RON. Desi o ceri bine facuta, vine in sange – ca sa mai traga la cantar oare? Chelnerita pare chiar de pe vremea lui Manuc si se misca de zici ca e tren si nu poate umbla cu viteza normala pt ca i s-au dilatat shinele de la caldura. Pizza Hut, here I come!

PS: m-am documentat, era saltimbocca alla romana, cu frunze de salvie.

Entry for July 26, 2006

Sfatul medicului: cum sa inveti bowling in 2 ore.

Cauta mai multi partneri, macar unul dintre ei sa fie bun (sa faca minim 130 pct). Jucati pe flotari: adica toti cei care pierd trebuie sa faca flotari. Numarul de flotari este diferenta de puncte a respectivului pana la punctajul castigatorului. Daca tu ai 80 de pct si castigatorul are 130 te-ai blagoslovit cu 50 de flotari. Se executa pe loc. Nu-ti fie frica ca se uita lumea la tine, daca crezi ca n-au mai vazut 4-5 oameni facand flotari in grup te inseli (unii dintre ei, mai norocosi, probabil au vazut si alte chestii facute in grup). Deci flotari in grup s-au mai vazut, da? Stiu eu, desi mai mult de 25 n-a fost nevoie sa fac niciodata. Sa vezi cum te simti dupa 50 de flotari, cum zboara bila de bowling la urmatoarea partida, pe pista vecina, bineinteles, ca nu mai ai nici un pic de finetze in tine dupa ce te-ai scremut pe gresie. Avantajul metodei: este o „win-win situation“. Adica ori te concentrezi ca un campion mondial si inveti sa arunci bila, ori faci brandul mare. Daca si tu si partenerii sunteti buni, ai sanse sa dezvolti ambele capacitati, alternativ. Mult succes! Da’ parca nu mai e asa fun la bowling de cand s-a cumintit chelnerita aia mica si rockeritza, care avea cercel in nas, haine de piele si machiaj macabru J Deh, implineste omul 15 ani si se mai schimba…

marți, 25 iulie 2006

Entry for July 25, 2006 / 3

Bucuresti – just one word: napalm

Povestea de la Ambasada SUA:

Sectia vize este langa hotelul Intercontinental, oamenii se aduna in strada, pe trotuarul de langa ambasada. Aveam programarea la ora 7.30, joi dimineata. Ajung la timp, dar deja se striga de pe o lista, nu-mi aud numele. Un sergent mandru, in uniforma bleumarin cu steagul SUA pe o maneca si sigla cu “security force” pe cealalta face ordine si ne invita dupa o bariera. Romanash de-al nostru, deci al dracului. Dupa 10 minute se intoarce robocopul autohton si striga iarasi, grup de 10 persoane. Tot din cei pentru 7:30 si tot eu nu. Il intreb daca pot sa intru cu diplomatul, spune ca de preferat nu, sa am doar actele. Il duc in masina, noroc ca parcarea de la Inter e aproape (apropo de parcare, e super decent pretul pentru parcare pazita – 200.000 pe zi, altele au 20.000 pe ora fara pret maxim pe zi) Se face ora 8, la a patra strigare imi aud si eu numele. Trecem de meterezele de beton din strada si ne apropiem de gardul ambasadei. Suntem rugati sa asteptam in fatza unui container de metal, sub un cort. In stanga este gardul ambasadei langa care lucreaza niste muncitor cu un picamer, atent supravegheati (ca nu cumva sa atace ambasada cu grebla, lopata si roaba) de catre 3 malaci imbracati in verde, cu pistoale si semiautomate. Cred ca-i gadila tragaciul cand aud rafalele mitra..ah, picamerului. Langa ei un alt tip de politist, in albastru deschis, cu ochelari oglinda, asista impasibil la tot circul. In dreapta este strada, pe care isi face rondul o masina de gunoi. Cat timp asteptam, pentru ca se intra in container cate 2 persoane odata, pun baietii in functiune picamerul. Doua doame in fatza mea tresar violent. Au emotii saracele. Imi vine si mie randul, intru cu o batranica. In container un detector de metale ca la aeroport. Dau toate accesoriile jos si le pun pe banda. Mobilul imi este retinut si pus intr-un dulap, primesc un bon numerotat pentru el. Trec prin detectorul de metale si imi primesc accesoriile inapoi. Un politist ma indeamna sa ma grabesc cand imi pun cureaua. Poate vrea sa o iau la fuga cu pantalonii in vine prin curtea ambasadei J Strabatem curtea catre o intrare laterala a cladirii. In prima camera sunt cateva scaune pentru asteptat si doua birouri la care sunt verificate actele si iti retin pasaportul, dovada platii si invitatia. Esti poftit in sala de asteptare principala, la capatul catorva scari. In mijlocul salii sunt scaune, pe pereti sunt ghisee. Astepti sa-ti auzi numele strigat in boxe si ti se indica ghiseul la care sa te duci. Astept pana la 8:50 si sunt strigat impreuna cu alti 5-6 oameni. Ma mir, ca doar nu plec in grup. De fapt ni se iau doar amprentele si suntem poftiti sa luam loc din nou. Batranica cu care am intrat nu primeste viza. Printre altele nu a venit cu cuponul de pensie. Imi pare rau pt ea. Sunt strigat peste 5 minute din nou, exact la ghiseul la care imi doream sa ajung pentru ca doamna mi se pare cea mai prietenoasa. Vorbim engleza, ma intreaba la ce firma lucrez, cati angajati are si ce fel de software facem. Imi cere doar adeverinta prin care firma suporta cheltuielile. Eu pregatisem o intreaga arhiva de documente. Imi spune sa ma intorc a doua zi la ora 3 dupa pasaport si-mi da un bilet cu numar. Imi cade fatza, speram sa plec acasa in aceeasi zi. Interviul se termina la ora 9:10.

A doua zi ajung in fatza ambasadei pe la 14:30. Deja era lume. Vine alt robocop si ne zice sa ne aliniem pe trotuar,dupa bariera pt ca vom fi bagati in ordinea de pe trotuar, in grupuri de cate 10. Incepe circul: oricine vine in fatza este alungat la coada de niste babe. Imi doresc sa le dea viza pe viata si sa ramana acolo, sau macar una din ele sa se intoarca mai dashteapta. Amprenta cozilor din trecut, probabil. Vine ora 3 si tzeapa care le isterizeaza pe oldies but goldies. Sergentul ii ia in prima tura pe unii care stateau in strada, nu frumos ca noi, restul bovinelor, pe trotuar, dupa garduletz .Este interpelat de ce nu se intra in ordinea numerelor de pe tricou ..aaa, bon. Raspunde ca cei din ambasada nu aduc pasapoartele in ordinea bonurilor (o copie dupa bon este capsata pe pasaport). Intru si eu la un moment dat. De fapt intratul este doar pana la container, in usa caruia este un domn caruia ii dai bonul, primesti pasaportul si esti liber. Gata, am luat viza pe 10 ani! Asa, si? Nu-mi doresc decat sa plec naibii din little fucking Paris. Si ce, se astepta cineva sa nu-mi dea viza? (daca ai raspuns da, marsh afara de pe blog-ul meu )

Mare concurs mare! Interactiv! Cu premii!

Subiectul este: unde sa plece Turcu in concediu? Daca ai mai putin de 28 de ani, esti frumoasa, fara prieten, 90-60-90, iti place muzica populara, pescuitul si filatelia, stii sa faci saramura de crap la micul dejun si parintii tau au castigat la loto in ultimii 5 ani de minim doua ori - si n-ai ce face intre 14 si 27 august - poate te iau cu mine in concediu. La restul muritorilor mai putin norocosi care o sa-si dea cu parerea intr-un mod cat mai original, o sa le ofer cate o bere, cafea sau suc, la alegere.

Entry for July 25, 2006

Hellooo din Germania – iar n-am ce face seara asa ca pregatiti-va pentru niste comentarii mai lungi zilele acestea! Aici e canicula, nu poti decat sa stai in pantaloni scurti si sa bei bere rece seara. Plictisitor, nu-i asa?

Cantitatea de aur (sau inlocuitori) purtata cred ca e invers proportionala cu marimea functiei. O cunostinta intamplatoare de-a mea, un tip pe care il intalnesc la sala si cateodata prin Liquid si care ma saluta cordial de fiecare data cand ne vedem, poarta vreo trei lanturi frumos lucitoare. Luni dimineata l-am vazut in alta ipostaza: imbracat in salopeta albastra, dar tot cu cele trei lanturi. Este hamalul, caratorul de bagaje de la aeroport. La inceput mi s-a parut ciudat ca cineva care are aceasta meserie sa aibe ca hobby trasul la fiare, dar probabil omul vine la sala pentru socializare si clatit ochii – si de fapt ce, eu nu ma duc acasa si ma pun iar in fatza calculatorului? O fi perfectionare continua.

joi, 20 iulie 2006

Ulm

In 17 Decembrie 1944, intre orele 19.23 si 19.50 96.646 de bombe au cazut asupra Ulmului. 707 morti, 613 raniti, 25.000 de persoane fara adapost. 55% din oras a fost distrus, inclusiv 80% din orasul vechi. E o minune ca Dom-ul a supravietuit printre ruine (am vazut o poza in care este singura cladire ramasa in picioare), dar gandindu-ma ce frumos, romantic si pitoresc este procentul de 20% din orasul istoric crutzat nu poate decat sa-mi para rau pentru majoritatea monumentelor distruse. Dar oare cum au reusit sa numere cu exactitate bombele?

miercuri, 19 iulie 2006

Aniversare!


Cu ocazia pragului de 200 de vizualizari ale blogului, le multumesc celor 35 de vizitatori fideli pe care ii am pana acum :) Urarile, masa, dansul, striptease-ul si maslinele - la pragul de 20.000 de vizualizari. Asa ca apasati cu incredere pe refresh.

Bonus: o imagine de la Roma. O pereche proaspat casatorita a venit langa Colosseum ca sa faca poze. Aceasta este una dintre cele mai reusite.

Vineri urmeaza update-ul cu experienta de la Ambasada Americii. Sunt convins ca o sa am ce scrie asa ca.. stay tuned and wish me luck in "little Paris"!

Entry for July 19, 2006

Ghidushia de weekend: impreuna cu niste prieteni cu care joc baschet ne-am inscris la campionatul de streetball organizat de suporterii CSU Sibiu. Sambata seara o sa intru in cantonament in Caro si de acolo o sa merg direct la meci pt e la 10 dimineata si nu cred ca are rost sa ma mai complic cu niste minute de somn.


Daca tot vorbim de spre baschet: asta e echipa completa. Faza haioasa e ca poza e un fel de iluzie optica. Baiatul din stanga (Bogdan) are 2 metri, desi pare foarte mic in poza. Noi stam pe o rampa, el nu. Image

luni, 17 iulie 2006

Entry for July 17, 2006

Tocmai am avut o discutie constructiva cu un taximetrist cand traversam Bd. Spitalelor. De abia a reusit sa franeze si mi-a aruncat in scarba pe geamul intredescris "esti un tampit". Am mers la el si l-am intrebat de ce. Pentru ca ma arunc in fatza masinii si din cauza asta ii ia lui carnetul, a replicat el. I-am spus ca eu m-am angajat in trecerea strazii pe contrasens si ca daca nu a avut timp sa franeze pana am traversat eu cele doua benzi ca sa ajung pe sensul lui inseamna ca nu mergea cu viteza legala. N-a mai comentat nimic spre surprinderea mea si asa unul dintre noi a scapat de bataie ... probabil eu :)

(injuraturile nerostite au sa ramana si netranscrise)

Entry for July 15, 2006



Gata cu tzara marmotelor si a vacutzei Milka... azi la 4 dimineata am plecat spre casa, tzinta atinsa cu succes la ora 19 asa ca va dati seama ca ......I can't wait for the weekend to begin! Image

Drumul n-a avut incidente doar ca dintr-o neatentie am vizitat si Budapesta. E frumoasa. Ii vine randul in octombrie asa ca preview-ul de astazi a fost bun pentru a deschide apetitul.

joi, 13 iulie 2006

Entry for July 13, 2006 /2



Asa arata locul unde ne omoram neuronii, transpiram hainele si stricam prietenii. Negrul din poza e colegul Razvan care se face ca munceste.

Entry for July 13, 2006



Dupa o zi in care am muncit ca sclavii, aseara am mancat ca porcii :) Ne-am intors la Irish Pub-ul de acum 2 zile si ne-am astamparat foamea (si setea) dupa care am facut o plimbare prin Maribor, pe o ruta pe care nu o strabatusem pana atunci. Ne-am mai cinstit cu o super inghetata la cornet si de abia ne-am mai tarat pana la masina si la hotel. Inca 2 zile...

miercuri, 12 iulie 2006

Entry for July 12, 2006

E seara (11.07), dupa un dush la care am tanjit toata ziua asta fierbinte. Proiectul merge bine, noi suntem obositi de abia ne taram pana la hotel. Cateva intamplari de pe drumul spre Slovenia ca sa nu le uit. Singura faza neplacuta, deja traditionala, e cu politistul ungur ce sta la spaga dupa frontiera. De data asta eram satisfacut ca aveam farurile aprinse (data trecuta neglijenta asta m-a costat 10 euro spaga) si ca am pus vesta reflectorizanta la vedere, pe scaun. Scurta bucurie… n-avem trusa medicala si triunghi – deh, masina de firma. Amenda 30.000 forinti. Il intreb cat face in euro – 120. Imi cade fatza. Bineinteles ca e pus pe ciupeala si zice ca spaga e 40 de euro. Ii zic ca mai bine dau 120 pe amenda ca mi deconteaza firma si ii ofer 10. Ne intelegem la 20. Ca la piatza. Imi recomanda sa-mi cumpar trusa si triunghi si-mi spune ca la Mako e radar si ca viteza maxima la trecerea peste calea ferata e 30km/h. Imi piere tot cheful sa mai merg .. in Bulgaria, la vara, ca aia nici macar nu e in EU. Ne oprim in Mako la primul Shell, cumpar vigneta, triunghi si trusa n-au. Ne oprim la Tesco, supermarket, au triunghi, tre sa schimb bani ca se cumpara doar cu forinti. N-au trusa. Mergem pana in Szeged, gasim un Mol, cumparam si trusa, astia nu aveau triunghi. Distractia asta ne mai costa 20 de euro. Incep sa ma intreb daca nu era bine sa cumpar si un stingator. Imi aduc aminte ca avem la firma unele mishto, de vreo 10 kg si cam cat un subwoofer. Data viitoare iau unul din ala si ii fac poza la politist cand o sa-i vad fatza cand/daca mi-l cere. Sau la vames. Oricum incep sa cred ca de spaga n-o sa scap.

Trecem de Ungaria fara alte probleme si ajungem in Austria. Oprim la Parndorf, prietenii stiu de ce – Designer Outlet. Il las pe Razvan sa duca greul la shopping si dau o geana pe la Tommy H. Coafura si portofelul rezista (explicatia: acum 2 saptamani l-am vizitat langa Frankfurt cu mai putin succes). Intram si in anexa nou construita dar nu sunt magazine la fel de interesante si ne asezam la o cafenea. Bem un expresso Illy delicios, Razvan isi ia o prajitura si eu o inghetata. Preturile nici nu sunt mari si mancarea e absolul geniala. Dar asta nu-i o surpriza, Slovenia o sa fie exact la fel. Si Slovacia. Si Croatia. Oriunde, doar Romania si Italia fac exceptie – pana acum.

Slovenia - trecem granita fara control, ceea ce ma surprinde, acum 2 ani cand am venit in concediu ne-au cautat si-n motor. Maribor e la 15 minute de granita. 180.000 de locuitori, frumusel, tipic austro-ungar. Slovenia e cea mai bogata tzara est-europeana (din cate stiu), au salariul mediu cam 1000 euro. Se vede: Porsche, Ferarri, BMW-uri. Dupa ce ne cazam facem o plimbare prin oras, gasim cu greu loc de parcare. E plin de cafenele in zona pietonala care se intinde pe suprafata unui cartier mai mic. Au si boutiquri de firma – inclusiv prietenul Tommy.
Ne asezam la masa la un Irish Pub. Ii recomand Guiness lui Razvan, nu-i place. Mancam niste chestii mexicane (eu, gen tortillas) si un fel de irish pizza (el, am uitat denumirea originala). Delicios si fiecare portie sub 4 euro. Se poate plati in euro, ei trec la euro la sfarsitul anului. Cand ii cer nota chelnerului (the receipt) incepe sa se jeluiasca ca nu poate sa ne-o dea, ca seful are doua pub-uri in Slovenia si ca e secreta. Intelesese “recipe”. Il linistesc, nu vreau reteta. Ii zic sa-mi dea restul in SIT si spune ca mi da in dolari. Il intreb de ce in dolari si zice ca nu dolari, tolari - moneda locala (SIT). Uitasem cum se numesc banii la ei.

marți, 11 iulie 2006

Entry for July 11, 2006



Am ajuns la Maribor aseara... vreme foarte calda, decor superb, langa Alpi. Mai ca te astepti sa vezi vaca Milka pe un deal, la pascut. Am fost si ne-am plimbat un pic prin oras dupa ce ne-am cazat. O sa pun mai multe poze in zilele urmatoare. Deocamdata "clientul nostru, stapanul nostru" asa ca transpir intr-un birou de firma.

luni, 10 iulie 2006

Entry for July 09, 2006

Sa vedem ce iese din blog-ul asta si cat ma va tzine :) Dimineata la 5 plec in Slovenia. Wish me luck.