In your hands

Over and over:

Citește în continuare

Iaca, am ajuns şi pe DailyCotcodac

Am intrat pe DC şi ce văd: numele Călin Turcu şi un text cunoscut. Din păcate nu e un text de care să fiu foarte mândru, dar asta e tema. Alte poveşti cu cable nu ştiu...

http://www.dailycotcodac.ro/2009/10/cablu-vs-wireless/

Citește în continuare

Nume pentru prunca lui Brylu

Probabil ştiţi: Brylu va fi tată! Felicitări! Dacă nu ştiţi iată linkul: http://www.brylu.ro/miruna-sau-ana-catalina/

Eu i-am sugerat la comentarii să o boteze Vasile. N-a vrut, ba mai mult, m-a şi ameninţat pe messenger:

B: vasile ma?

B: tu te plictisesti cu gleznele intregi?

calin_turcu: ce ma, e un nume frumos

calin_turcu: sensibil..

B: sensibil?

B: turcule, voua va dau vinerea cafea cu rom?

calin_turcu: nu, dar ne luam singuri

calin_turcu: parca vad ca peste doi trei ani ma pui sa-i caut rochie de printesa la fiica-ta prin germania...

B: apsolut

calin_turcu: poate-s gemene 

B: poate nu

calin_turcu: promite-mi ca daca-s gemene pe una o botezi vasile

Apoi m-a ignorat, aşa cum meritam de altfel. Pentru că Paris Hilton Brylinski nu e original, Espadrila Coacăză e demodat, m-am uitat pe http://numecopii.pentrumamici.ro la nişte nume neaoşe poloneze. Primul care mi-a sărit în ochi a fost Beata, dar, deşi înseamnă "binecuvântat",  parca nu sună bine în româneşte, nu ştiu de ce...

Ar mai fi Alfreda, Ariadna, Dominika, Pelagia, Igor, Tekla, Aglaia. Nimic ce să rimeze cu "ski". Eu zic că tot Vasile sună cel mai bine...

PS. Brylule, să-ţi trăiască franţuzoaica! Îi cumpăr ceva frumos la botez ca să mă ierţi!

Citește în continuare

Concurs DailyCotcodac

http://www.dailycotcodac.ro/2009/09/castiga-o-imprimanta-hp-photosmart-wireless/

Deşi tema concursului este "poveste haioasă despre cabluri", eu am să pun problema altfel: de ce iubim cablurile (de femei s-a ocupat deja Cărtărescu). În primul rând vreau să vă zic că suntem nişte amatori, profesioniştii nu le zic cabluri ci "cable"; cel puţin aşa se exprima domnul de la Romtelecom care ne-a făcut nouă prima reţea la firmă. E drept, după o scurtă perioadă ne-am dat seama că omul se pricepea la cable la fel de bine ca şi la limba română, aşadar o imprimantă din asta wireless ne-ar fi prins bine. Totuşi iubim cablele (observaţi că încerc să imit limbajul profesioniştilor) pentru că prin 2003, la CeBit, un mare târg de calculatoare, a venit un domn cu laptop la standul firmei (nu era Stan, dar  nici Bran) şi ne-a întrebat dacă aia e reţeaua noastră. "Aia" fiind mai exact reţeaua noastră wireless nesecurizată care-i permitea accesul la calculatoarele noastre aflate la târg şi la informaţia confidenţială de pe ele. Şeful meu a fost aproape de un moment Kodak combinat cu o apoplexie şi de atunci ne-am îndrăgostit de cablurile care-ţi permit să ştii cine-ţi accesează reţeaua iar dacă te supără poţi să-i iei mufa şi să nu-l mai inviţi la ziua ta.

Citește în continuare

Cum am economisit 500 lei

A venit toamna, a început anul universitar, s-au redus locurile de parcare în centru, au trecut vremurile când găseam loc dimineaţa în faţa firmei. Aseară am ieşit de la lucru destul de chiaun şi am plecat spre Facultatea de Medicină ca să-mi iau maşina. Când am ajuns în celălalt capăt al străzii (deja goală la ora 18.30) şi nu mi-am găsit automobilul m-am gândit că mi l-a ridicat Primăria, deşi îl lăsasem regulamentar, pe un loc marcat cu P. Apoi mi-am dat seama că de fapt lângă Medicină parcasem de dimineaţă iar când m-am întors din pauza de masă am găsit loc lângă Romguard, adică taman în partea opusă a cartierului. M-am mai plimbat un pic pe jos dar am fost mulţumit că am economisit peste 500 de lei, amenda şi taxa de recuperare a maşinii. Aş putea spune că mă preocupa criza mondială şi că eram adâncit în gânduri sobre, dar adevărul este că mă gândeam la o cafea.

Citește în continuare

Cum să deschizi X5-ul cu sârma

Sincer, n-aş putea să vă zic exact ce trebuie să agăţaţi cu sârma aia ca să se deschidă maşina dar am asistat de la fereastra clădirii la o  asemenea demonstraţie. Nişte nemţi cu un X5, veniţi cu treabă pe aici, am reuşit performanţa să-şi încuie cheile în maşină. Au apelat la un Dorel care meşterea prin curte şi care i-a rezolvat cu niţică răbdare, un pic de ştiinţă şi o sârmă de juma' de metru. Costuri minime: o garnitură nouă pentru lunetă, prin care a intrat sârma în portbagaj - dar poate n-o schimbă şi nici nu plouă pe acolo plus ceva bani de bere pentru Dorel şi sper că a primit măcar jumătate din contravaloarea celui mai ieftin geam ce putea fi spart sau a poştei rapide cu care aduceau cheile din Germania. Aşadar de la Tico, pe care-l deschizi cu rigla, la X5 nu e aşa mare diferenţă, cât între plastic şi metal.

Citește în continuare

Să punem de-o petiţie...

Aşa cum vă spuneam luni, mi-a venit o idee: am lansat petiţitia următoare către Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Nu ştiu dacă o să mi se aprobe, vedem în orele următoare :)

Citește în continuare