Călătorii

plimbări, concedii, delegații

Lucruri serioase

despre unele chestii îmi exprim opinia, ca cercetătorii britanici

Stupid

să facem mișto de tot ce mișcă (stați nemișcați)

Muzică

amator, dar pasionat

miercuri, 5 mai 2010

Hoțește

Acum vreo 7 ani, imediat după ce m-am angajat la firma asta am mers cu o colegă acasă la ea să luam niște cd-uri, nu mai știu pentru ce ne trebuiau. Era ziua în amiaza mare, ea locuia cu socrii, soțul la lucru și doar mama soacră acasă. Am intrat, ea prima, eu după și imediat am urcat la etaj, unde locuiau ei, tinerii. M-a văzut mama soacră, dar numai pe mine și a început să strige ”aloooooo!!”. Eu aș fi chemat poliția daca aș fi văzut un străin fugind pe scări in sus la mine în casă. Ea însă m-a urmărit - a calmat-o nora, ca poate mai luam și bătaie.

marți, 4 mai 2010

La bandă

Duminică seara iar am stat cam mult la bandă în Dusseldorf, așteptând bagajele. Nu știu ce-i cu aeroportul ăsta, dar are o problemă. De fiecare dată debarcarea durează extrem de puțin dar așteptăm după bagaje cam 15-20 de minute, ceea ce se mai întâmplă doar la Sibiu când se defectează banda. Așadar am avut timp de reflecții, provocate mai ales de cele două genți cu tag-ul Priority care au apărut după 5 minute dar nu s-a deranjat nimeni să le ridice și ne făceau în ciudă învărtindu-se singurele, pe când bagajele noastre de muritori cu bilet la clasa economică nu apăreau. În cele 10-15 minute care au urmat am tras concluzia că priority-urile sunt descărcate de doi atleți și aduse la bandă cu un Porsche iar pentru restul există niște handicapați locomotorii. 

De fapt nu înțeleg cum funcționează sistemul pentru că bagajele sunt puse în containere, mai ales în avioanele medii și mari, nu vorbim de pechinezii cu elice ce aterizează la Sibiu. Nu cred că se apucă ei să caute bagajele cu prioritate și nici să le transporte cu altceva, trebuie să fie o altă optimizare pe undeva, optimizare care le-a ieșit așa de bine încât dintr-un moft, prioritizarea asta începe să capete sens.

Altă mizerie nouă, la parcare. Până acum locurile cele mai bune erau pentru handicapați. Apoi au apărut lângă ele locurile pentru femei. Acum au apărut locurile premium, pe care le poți rezerva prin internet și, bineînțeles, le plătești extra. Amărăștenii au rămas să parcheze la periferie.Ce urmează? Valet parking, probabil.

luni, 3 mai 2010

Buddha Bar XII

Deși am auzit că mixul lui DJ Ravin la Sibiu, Liquid, n-a fost cine știe ce, nou lansata compilație Buddha Bar 12 are câteva piese bunicele, de vară.


Asculta mai multe audio Muzica

Cură și relaxare

După o scurtă ”vacanță” la domiciliu, sunt iarăși în delegație în Germania, până vineri. Nu știu ce face vulcannul, ce intenții neprietenoase mai are, dar nici nu pot spune că sunt stresat de el.  Deocamdată nimic interesant de raportat, weekendul de 1 Mai a fost pașnic. Se coace ceva sâmbătă, dar încă nu risipesc suspansul, să vedem dacă se materializează frumos. Cuvintele cheie: vine vara și vom ieși din pivnițe.

duminică, 2 mai 2010

Poza de la miezul nopții


Arhitectura modernă a Londrei:



1 Mai muncitoresc

Noi am sărbătorit 1 Mai ca niste muncitori - japonezi. Cu sushi, comandat de la noul restaurant Monte Kristo. Am făcut cererea pe baza prospectului găsit la Hot Factory, ne așteptam la un platou cu 14 bucăți, cu wasabi, sos de soia și ghimbir și ne-am trezit cu o caserolă cu 30 de bucăți! Așa că am mâncat ca sparții, diluat cu Jägermeister, Disarono și Glenlivet să nu ni se aplece. 

Despre Monte Kristo, după cum spuneam, nu știu prea multe, sunt un sushi bar combinat cu pizzerie, cel puțin așa apare scris in prospect. Se află pe str. Semaforului la nr 12, puteți comanda la 0763 443866, la comandă de minim 60 de lei livrarea este gratuită. 

Intră și Sibiul în rândul lumii, mai lipsește un restaurant mexican adevărat. Și unul indian. Sayonara.


sâmbătă, 1 mai 2010

Gafă a la Turcu

Aseară o aşteptam pe Alinuţa să coboare, în maşina unui prieten. Vine o altă maşină pe alee, îi facem loc şi ne mutăm mai încolo, vedeam ieşirea din scara blocului în oglinda retrovizoare. Apare un taxi, parchează în faţa scării, apoi după o perioadă de timp văd că se deschide uşa blocului, iese o domnişoară îmbrăcată în ceva ce aducea cu trenciul Alinei, aşa că deschid uşa maşinii şi urlu: "nu te urca în taxi!". V-aţi prins, nu era Alina, ci chiar persoana care îşi comandase taxiul. Nu ştiu ce s-a fi gândit, când mi-am dat seama de gafă am închis repede uşa şi m-am făcut că plouă.