marți, 22 iunie 2010

De ce-mi plac americanii

Mi-am amintit de o întâmplare din avionul Atlanta - Las Vegas. Pe locul din fața mea era un domn la costum, genul ăla de american care se crede important și când își bagă degetele în nas. Lângă el avea loc colega mea, un motiv în plus ca să fie cocoș. După noi intră o doamnă cu o mână în gips și în loc ca importantul om de afaceri să o ajute, fiind mai aproape, se întoarce spre mine și mă roagă să-i dau o mână de ajutor doamnei ca să-și pună bagajele în compartimentul de deasupra scaunelor. Ridic o sprânceană, că doar n-am tăblița cu „primesc comenzi” atârnată la gât dar o ajut pe femeie. 
Ne așezăm, avionul decolează, vine stewardesa cu căruciorul cu băuturi, americanul se întoarce către mine și-mi întinde o bancnotă de 5 dolari, cică face el cinste. WTF? Doar nu crede că am ajutat-o pe femeie de dragul lui? I-am mulțumit rece și l-am refuzat, nu mi-a venit nici o replică deșteaptă în cap dar m-a enervat suficient cât să-mi aduc aminte de fază după cinci ani.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Comentariile sunt moderate, apar dupa ce le citesc, dacă consider că respectă regulile bunului simț. Nu e nevoie să scrieți de două ori, aveți doar un pic de răbdare.