Misterioasele căi ale chimiei

N-am fost bun la chimie niciodată, însă mă declar uimit că detectorului nostru de gaz, care ar trebui să aibe treabă cu monoxidul de carbon, nu-i plac aburii de single malt. De câte ori facem sos de whisky pentru aripioare picante o ia razna, începe să țiuie și, bineînțeles, ne taie gazul. Ultima oară, după trei ”alarme”, l-am scos din priză, devenise enervant să tot ies din casă și să repornesc gazul și poate se panicau și vecinii. În schimb, atunci când a fost prea încinsă tigaia și a luat foc whisky-ul, iar casa arăta ca o poză exemplificativă cu smogul din Shanghai, nu s-a deranjat să urle.

Să fi știu el că era rețeta cu bourbon și noi am folosit single malt de 18 ani?

P.S. ”Noi am folosit” e spus în sensul larg, am constatat prea târziu cât scăzuse nivelul în sticlă, dar am mâncat sosul până la ultima picătură.

P.P.S. Am uitat de pățania lui Băgă.