marți, 19 mai 2009

Japonia şi papuaşii

Nu-s misogin, cel puţin nu mi s-a zis niciodată în mod serios că aş fi. Postul acesta este un fel de odă închinată sexului frumos. Fetelor, tocmai am realizat că sunteţi cu 100 de ani înaintea noastră, voi sunteţi Japonia şi noi nişte papuaşi în suliţa goală. Cauza acestei epifanii este descoperirea posibilităţilor nelimitate de analiză ale creierului vostru, faptul că în fiecare piţi sălăşuieşte o Elisabeta Polihroniade, maestră emerită a şahului şi logicii, a jonglării cu douăzeci de mutări în avans şi, mai ales, în trecut. Dacă un bărbat deschide gura şi spune o chestie aparent banală unei femei, cum ar fi "şşşhh", în mintea ei o să se producă un arc electric, zona raţiunii imediate o să fie scurtcircuitată, adrenalina o să-i lăbărţeze venele, o să-şi amintească de toate cele 1023 de momente anterioare când bădăranul a enervat-o şi o să decidă că nesimţitul are ceva cu ea, nu că o persoană din apropierea celor doi încercă să asculte un biet fragment audio, lucru pentru care s-au şi strâns toţi la un loc.
Restul e punere de bot.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Comentariile sunt moderate, apar dupa ce le citesc, dacă consider că respectă regulile bunului simț. Nu e nevoie să scrieți de două ori, aveți doar un pic de răbdare.