Călătorii

plimbări, concedii, delegații

Lucruri serioase

despre unele chestii îmi exprim opinia, ca cercetătorii britanici

Stupid

să facem mișto de tot ce mișcă (stați nemișcați)

Muzică

amator, dar pasionat

sâmbătă, 9 martie 2013

Lecturi de weekend


vineri, 8 martie 2013

Noi, de la artiști vechi

Înregistrări de-ale lui Jimi Hendrix care n-au văzut lumina zilei până acum, adunate pe albumul People, Hell and Angels:



David Bowie a lansat (brusc) un album nou - The Next Day. Nu s-a auzit niciun zvon înainte de anunțul oficial. Al doilea single, cu Tilda Swinton:



Și Bon Jovi revine cu What About Now. Deocamdată singura piesă care mi-a atras atenția este Amen. Un fel de Hallelujah de-a lui Cohen:

Cum era să-mi rup capul la Statuia Libertății

Ajung pe Liberty Island, fac câteva poze doamnei verzi cu torță, apoi văd câțivă băieți care se pozau cu telefonul. Mă ofer să le fac poze cu DSLR-ul meu, era prea faină priveliștea ca să n-aibe niște instantanee de calitate, acceptă bucuroși. Unul din ei vrea să întoarcă favorul, mă trage în chip cu Manhattanul în fundal, de vreo zece ori în câteva secunde, de zici că era japonez, nu belgian, după care îi vine ideea să-mi facă poză cu statuia. Mă trimite lângă ea, moment în care fuge cu aparatul. Glumesc. Pentru că noi ne aflam pe o terasă iar ea pe alta și diferența de nivel dintre ele era de mai bine de jumătate de metru, mintea mea de baschetbalist decide că poate să escaladeze bordura dintr-o săritură. N-am luat în calcul blugii, noi, care nu mi-au permis să ridic piciorul cât aș fi vrut eu, mă împiedic cu botul pantofului de bordură și mai să mă întind pe acolo, în corul de vocalize al belgienilor, sub privirile turiștilor. Din fericire, scap ușor, doar cu rușinea.



P.S. Le-am dat cartea de vizită, ca să-mi trimită un email, să știu unde să le expediez fișierele - n-au luat legătura cu mine nici până în ziua de azi, dacă-i recunoașteți să le spuneți că încă n-am șters pozele lor :)

joi, 7 martie 2013

O mai comite și NBA-ul

Văzut pe AppleTV, dar nu contează prea mult asta, că-s rezumatele video oficiale făcute de NBA. Vamos, Los Bulls!


Later update: m-am lămurit, după ce am văzut scris pe tricourlle NY Knicks ”Nueva York” și încă o chestie cu El Heat - e vorba de Latin Nights, omagiază NBA-ul fani din America Latină.

Exact ce ne lipsea: încă o biserică!

În lumina discuțiilor recente despre Biserică, uitați un caz practic, la mine în cartier. Partea din dreapta străzii Maramureșului e cunoscută drept cartierul Ștrand, iar cea din stânga e mai nou construitul Ștrand II. În parcul central al părții ”vechi” a început după Revoluție construcția unei biserici. Am donat anual pentru asta. Între timp e aproape gata, mare și falnică:


Se pare că n-a fost suficient, probabil nu încap toți enoriașii, pentru că în Ștrand II, la nici un kilometru depărtare, a început construcția unei alte biserici. 


Sunt curios, oare ce au de zis locatarii blocului amplasat la câțiva metri de noul templu. Oare le convine situația și umbra? E trist că până și biserica se comportă ca un cocalar și încarcă grosolan normele de urbanism.



Nu cred că are cineva nevoie de două biserici, dar știu sigur că era nevoie de o grădiniță nouă, clădirea fostei grădinițe fiind retrocedată. Momentan nu există o astfel de instituție în cartier. Statul a început construcția uneia în curtea Școlii Nr. 1, dar e abandonată (în starea pe care o vedeți în poza de mai jos) de aproximativ patru ani, de când a venit criza. Nu era mai frumos și mai util dacă se punea Biserica în slujba comunității și strângea donații pentru finalizarea ei, nu pentru a doua biserică?


P.S. Îmi transmite o cititoare că mai sunt două biserici în apropiere. Există una pe Calea Poplăcii, ca să aibă și cei din acea zonă biserica lor, să nu meargă până la cea din Valea Aurie, și încă una, mai recentă, amplasată în parcul de pe strada Cristian. Nu știu dacă toate sunt de același rit, cert e că începem să avem mai multe biserici decât magazine de cartier și filiale de bănci.

miercuri, 6 martie 2013

Laptopul meu conține 32 de senzori

Device-urile din ziua de azi sunt pline de senzori și electronică. Mașinile au peste zece computere, fiecare dedicat unui alt proces pe care-l monitorizează sau țin sub control, de la airbaguri la climatizare. Senzorii sunt legați de aceste procesoare dedicate printr-o rețea industrială, în timp real. E o nebunie întreagă, nu-i de mirare că n-o mai repornești dacă-i sufli în jiglor.

La fel e și cu calculatoarele. Am instalat iStat Pro, un widget pentru MacOS, care-mi arată diverse informații despre sistem, iar recent am testat și iStat Menus, care conține și mai multe informații. După cum se vede în poza de mai jos, există 16 senzori de temperatură, doi pentru rotațiile ventilatoarelor, patru pentru voltaj, 9 pentru amperaj și unul de lumină ambientală.

Există programe care îmi oferă controlul asupra ventilatoarelor, pot să le schimb viteza de rotație. Teoretic, de aici până la un virus malefic nu e mai e mult.

Nefumător, io zic să vă gândiți mai bine

Am citit ieri în Tribuna articolul ”Nefumător caut local fără fum!”. Erau căinați nefumătorii sibieni, care n-au localuri adecvate. Sunt nefumător, dar antrenat, nu mă deranjează decât fumul foarte dens - uneori se ajunge și la fenomene de genul ăsta, moment în care mă duc acasă.

Să gândim însă logic unde va duce interzicerea fumatul în puburi, cafenele și cluburi. După prima sorbitură de cafea sau după primul pahar de alcool, pe fumător îi va mânca între buze să tragă din țigară. Dacă e noapte și răcoare afară o să încerce să scoată și băutura cu el. Pentru că majoritatea acestor localuri sunt amplasate în zone rezidențiale, poate chiar centrul istoric, o să fie gălăgie în stradă, în creștere progresivă cu numărul de băuturi consumate. Probabil o să fie și ceva pahare sparte. Așadar o să fie deranjați mai ales locatarii, care n-au greșit cu nimic, pentru că cine merge în club își asumă fumul și zgomotul. Patronii au investit (cât de cât) în izolație fonică, uși duble și alte modalități de a se feri de amenzi, dar ce se întâmplă în exterior nu e sub controlul lor. Va trebui că fiecare să-și ia un bodyguard care să împiedice tranzitul paharelor și sticlelor spre exterior, cât privește gălăgia... multă baftă!

În concluzie, dacă nu se interzic și cluburile de noapte în zonele rezidențiale, nu se rezolvă nimic. Cam câte localități cu cartiere exclusiv de birouri sau industriale cunoașteți? Ați merge la club, la mama dracului, în Zona Industrială Vest?