Călătorii

plimbări, concedii, delegații

Lucruri serioase

despre unele chestii îmi exprim opinia, ca cercetătorii britanici

Stupid

să facem mișto de tot ce mișcă (stați nemișcați)

Muzică

amator, dar pasionat

Muncă

IT, ERP, apps, magazin online

luni, 22 iunie 2015

Ce căuta țapul la FITS

Probabil știți și voi, dar nu vă pasă, că Emil Constantinescu e mare amator de teatru. Anual îl văd la Sibiu la FITS. 

Am fost surprins să-l văd și anul acesta, bănuiam că stă acasă sau se duce la ceva festival prin Gorj, din câte am înțeles din scrisoare deschisă publicată în toamna trecută e mare fan Ponta și atunci mi se pare logic să se abțină și să n-apară la un eveniment organizat sub patronajul președintelui Iohannis, în orașul președintelui Iohannis, la un festival susținut atâția ani chiar de primarul Iohannis. Nemaivorbind de faptul că nu-mi aduc aminte să se fi implicat cu ceva în FITS cât timp a fost Preș, că doar e geolog nu vizionar.

Merită să ne aducem aminte de acea scrisoare în care-l lăuda pe VVP pentru sprijinul în rezolvarea problemelor foștilor deținuți politici și pentru că, wait for it... a fost ”un foarte tânăr participant activ, în 1990, la fenomenul Piața Universității” - niște chestii deranjante când sunt emise de un fost președinte al Dreptei, care, dacă stai analizezi, denotă prostie, senilitate sau parșivărie. Sunt răutăcios, cred că i-a fost greu să găsească ceva lăudabil la Viorel, avea de ales între gogonelele astea, performanțele în baschet și elogii pentru cariera universitară.

Suntem cool prin barurile sibiene, dar polițele politice trebuie achitate.


joi, 18 iunie 2015

Sfaturi pentru bărbații 30+: cum să-ți tunzi sprâncenele

Când ai părul mai lung nu se observă, dar m-am tuns ieri și de dimineață am constatat că am sprâncenele vâlvoi. Poate nu toți sunteți neam de Albulescu, dar dacă aveți problema asta și vreți să luați măsuri, există un mic secret ca să nu rezulte un fiasco și să nu arătați ca Vanilla Ice sau, mai rău, să păreți tot timpul mirați/încruntați. Presimt că cei mai tineri habar n-au despre cine vorbesc, așa că pun întâi o poză cu Înghețata de Vanilie:


Eu am aflat despre amănuntul-care-schimbă-totul de la o frizeriță, care acum câțiva ani m-a întrebat, cu milă, dacă nu vreau să-mi ajusteze și sprâncenele. Banala unealtă de care ai nevoie, pe lângă trimmer, e un pieptene, folosit pentru protecție și măsură - doar ce trece de el va fi tuns. Pare logic, dar cred că e unul din detaliile care ar fi ignorate de mintea unui bărbat ne-metrosexual, genul care-și dă întâi cu ciocanul peste dește și apoi citește manualul și se miră de ce-a putut să facă.

Film artistic:


joi, 11 iunie 2015

Promenada pe malurile Cibinului

Mai știți promisiunea cu Cibinul navigabil? După cum evoluează clima nu cred că o să apucăm ziua, însă restul ideilor care au fost vehiculate în ultimii 10 ani ar putea prinde contur la un moment dat. Sper ca măcar cele fezabile să fie luate în calcul de Primărie. Nu e nevoie de foarte mult.

Sibienii n-au o relație prea romantică cu Cibinul, așa cum au alte orașe cu râurile ce le traversează. Au avut pe vremuri - îmi povestea bunica de vremurile când mergeau la scăldat, undeva în amonte, parcă lângă o moară. Există multe explicații evidente pentru situația actuală: barajul de la Gura Râului care a redus debitul apei și faptul că pe malurile Cibinului era amplasată zona industrială a orașului, generatoare de poluare. 


Însă platforma industrială s-a mutat în afara orașului, multe firme nu mai fac producție în halele de acolo, iar dacă totuși acest lucru se mai întâmplă sunt aproape convins că nu se mai elimină apa uzată și netratată în râu. Dovada vie că poluarea e scăzută sunt rațele tot mai numeroase care populează porțiunea dintre Piața Cibin și Podul Mariei Tereza. Curățenia făcută de Primărie sau diverse ONG-uri împreună cu sălciile pitorești dau un aspect aproape acceptabil zonei. Ar mai trebui niște alei, băncuțe, stâlpi de iluminat din fontă și s-ar putea face ceva frumos. 


Bineînțeles, sistematizarea generală a zonei implică mai multe lucruri, în principal repararea tuturor podurilor, a străzilor și transformarea platformei Independența în cartier sau muzeu. 

Probabil semnalul reabilitării cartierului (sper că există o viziune de ansamblu) a fost dat de noul pod de pe Cibin din dreptul străzii Neculce și încercarea de a face acele alei care nu duc nicăieri. Nu m-am uitat dacă sunt folosite sau au ajuns hazna, cred că traseul de promenadă ar trebui să fie mult mai lung, pe toată lungimea orașului, chiar cu o eventuală pistă de biciclete. 


Să vedem ce urmează după terminarea podului de la Piața Cibin, s-ar putea să fie renovat podul Maria Tereza. Nu înțeleg însă de ce nu sunt băgate în reparație cele două străzi care flanchează râul, au nevoie de ea de când a fost dată în folosință centura orașului, putând primi liniștite titlul de cele mai degradate artere principale ale orașului. Doar pentru că se repară un pod?

marți, 9 iunie 2015

Cronică de Cotroceni: scurtă recenzie

Cartea Adrianei Săftoiu are ”onoarea” de a fi prima carte românească pe care o cumpăr din iBooks Store, în parte și pentru că sistemul de drepturi aplicat de Elefant.ro e indezirabil, nu vă recomand achiziția de cărți electronice de la ei. Am preferat varianta ebook pentru că nu țin să afișez acest titlu în bibliotecă, m-a interesat precum un documentar.


L-am votat pe Băse, am avut așteptări mari de la el, mi-a provocat și dezamăgiri și satisfacții, în ultimii ani trăirile din prima categorie au predominat, nu consider că am fost un băsist fanatic, dar am fost curios să înțeleg mai multe despre rotițele Președenției. În plus, Adriana Săftoiu mi-a lăsat întotdeauna o părere bună, de om decent, părere care nu mi se schimbă nici după această lectură.

Cronica de Cotroceni este compusă din fragmente de jurnal, intercalate cu comentarii retrospective, grupate în capitole sortate în funcție de temă, mai rar cronologic. Din această cauză nu e cel mai simplu mod de a descifra progresul relației între cele două personaje principale (Adriana și Președintele). 

N-am de gând să vă povestesc cartea, aici sunt pasajele cele mai picante, dar nu vă faceți iluzii, nu e o lectură explozivă. Subiectul Udrea e tratat cu amploare, dar cu decență, nu se povestesc eventuale hârjoneli și escapade pe culoarele Cotroceniilor, dar afirma clar că Elena e importantă pentru Președinte, are o influență masivă și eminamente negativă asupra acestuia, că Băse e cocoș de față cu ea și nu riscă să o supere decât prin interpuși. Nu spune că E.U. stă pe biroul Președintelui, așa cum am auzit pe cineva zicând, ci că dă senzația că ar putea face asta oricând și-ar dori. Singurul alt moment fierbinte al cărții e cel care a provocat demisia lui Andrei Pleșu, se găsește și el în linkul de mai sus.

Prin prisma funcției autoarei, relația cu presa, o răfuială continuă și epuizantă, e tratată pe larg, la fel și relația cu P.D-ul și cu Guvernul Tăriceanu. Principalul merit al cărții e că ni-l arată pe Băsescu așa cum e el perceput de un colaborat apropiat: pe o parte conflictual, nedispus să lucreze în echipă, o persoană în jurul căruia nu crește nimic și are nevoie să-și aroge meritele, mitocan și neprotocolar; pe altă parte autoritar, băgând spaima în miniștrii care muncesc și de frica lui, interesat de relația cu Republica Moldova și foarte clar în politica externă, unde ne-au fost deschise multe porți - un merit incontestabil al administrației sale. 

În mod cert, doamna Săftoiu îi plătește niște polițe lui Băse, dar o face într-un mod echilibrat, încercând să-i evidențieze toate laturile, dacă ar fi vrut să-l pună într-o lumină exclusiv negativă cred caă ar fi avut destul material în jurnal, așa cum spune în introducere, o parte din grotesc a rămas ascunsă. Merită citită cartea? Da, nu e lungă, e o rememorare utilă a unor ani în care s-au întâmplat multe lucruri bune pentru România dar care au iscat și multe politici dezastruoase care ne-au adus în această situație internă permanent conflictuală, imatură și incompatibilă cu statutul de țară membră E.U.

Bonus, Berlusconi:



luni, 8 iunie 2015

Formația Antract revine cu un sound modern

Scurta pauză pare să le fi priit băieților domnilor de la Antract, care au scos recent un nou single, demn de 2015: Îndrăgostiții au aripi. 

Îmi place mult, are versuri bune, sunet modern, spațial, în crescendo, începe minimalist și se umple pe parcurs, fiecare frecvență fiind ocupată de un instrument ce se distinge clar în mix, încheindu-se cu o orchestrație elaborată.

Piesa o puteți asculta pe site-ul lor (alternativ, tot acolo, dar cu link direct aici).


joi, 4 iunie 2015

ambiTouch - proiect sibian de automatizare a locuinței

Patru IT-iști sibieni și-au propus să realizeze un sistem hardware și software (open-source) de control a luminii din locuință, atât printr-un panou tactil cât și prin acces de la distanță, de pe telefoane, tablete și calculatoare legate la internet (nu doar din rețeaua wi-fi de acasă).

Subiectul mi se pare interesant și de viitor, așa că l-am sunat pe unul din ei și am cerut mai multe detalii. Înainte de a vi le prezenta, să vă explic de ce consider că e importat să-i ajutăm cu un vot pentru a câștiga concursul Business Wall of Fame și a obține finanțare: doar prin proiecte independente și originale putem preface Sibiul și Transilvania într-un Silicon Valley, cu toate transformările sociale benefice pe care le aduce o societate informatizată, cu competențe moderne. Așadar intrați aici și votați.

Deși în video-ul de prezentare panoul pare măricel, în realitate dimensiunea unei laturi este de 8 cm, aproximativ egală cu cea a întrerupătorului clasic pe care-și propune să-l înlocuiască. Din punct de vedere funcțional dispozitivul se află în fază de prototip, se lucrează la lista de capabilități a software-ului, dar fiind proiect open-source fiecare persoană interesată poate să modifice sursele și să ajusteze modul de lucru (bineînțeles, dacă posedă cunoștințele tehnice necesare).


Cum ziceam, pornirea, oprirea și intensitatea luminii pot fi controlate atât prin atingerea panoului cât și de pe calculatoare. În faza de instalare dispozitivul ambiTouch e accesibil prin conexiune directă wireless (peer-to-peer), pentru a permite configurarea, iar ulterior poate fi adăugat în rețeaua wi-fi a casei. Dacă se dorește controlul de la distanță, de oriunde în lume, o să puteți să vă înregistrați pe site-ul producătorului și prin intermediul acestuia să accesați funcțiile aparatului.

Mai multe detalii vor fi prezentate în viitor pe site-ul proiectului, deocamdată puteți viziona acest film introductiv:


Nu uitați să votați și să dați click pe mailul de confirmare pe care o să-l primiți (uitați-vă și în spam).