Călătorii

plimbări, concedii, delegații

Lucruri serioase

despre unele chestii îmi exprim opinia, ca cercetătorii britanici

Stupid

să facem mișto de tot ce mișcă (stați nemișcați)

Muzică

amator, dar pasionat

Muncă

IT, ERP, apps, magazin online

vineri, 26 septembrie 2008

RDSssssucks

Ieri m-a sunat o tanti de la RDS sa ne prezinte noile tarife, sa ne intrebe daca suntem multumiti de serviciile lor, bla bla. I-am zis ca da. Ieri eram.
Azi dimineata nu mergea netul. Nu si-a revenit asa ca am sunat la ei, la deranjamente. Unde am fost anuntat ca ni l-au taiat pt neplata unei facturi de acum un an de zile. Povestea e veche, mai veche decat factura. La un moment dat am platit de doua ori o factura si pt ca facturile noastre sunt groase nu puteam sa le donam atatia bani am tot incercat sa-i primim inapoi sau sa-i compensam cu alta factura. Demersuri peste demersuri, vorbit cu tot departamentul contabilitate, trimis faxuri, mailuri, semnale luminoase si silabisit. Se pare ca n-ai cu cine te intelege. Asa ca azi, ne-au taiat netul, pt ca aia stiu sa faca. Ce nu au realizat este ca au 8 media convertoare la noi in firma, care impart net la alte 7 firme diferite de a noastra. Pe care eu le-am scos din priza in momentul cand am aflat ce-au facut. Pentru ca ne-au pornit netul in 5 minute dupa ce am sunat responsabilul zonal le-am pornit si eu, dar data viitoare as vrea sa-i vad la usa cum se roaga de mine sa-i las sa intre. So, RDS sucks, dar stiati deja.

miercuri, 24 septembrie 2008

Bossa N Roses

Exista o intreaga discografie de prelucrari Bossa Nova dupa formatii celebre, de la Guns N' Roses la Bob Marley. Una dintre cele mai frumoase melodii este Patience:

Patience [Cool Wave Mix] - Dew/Sixth Finger

More Cohen

Mai sunt niste detalii de la concert pe care nu le-am putut incadra in postul anterior.
Am ajuns relativ repede in Bucuresti, pe Valea Oltului, 3 h 20 min, din fericire n-a fost nici un accident, inca vreo 30 de minute de navigat prin Bucuresti pana am ajuns din Militari la stadion, asa ca la 5:30 eram punctuali in zona. Ajunsi langa stadion intrebam un militian tanar unde este acesta, ne arata ca este in fatza si ne spune ca tot acolo putem parca. Econom omul din fire, o fi avand stramosi ardeleni, tot acest dialog a constat din patru cuvinte din partea lui: "in fatza" si "mai incolo". Am parcat frumos pe o strada, la 5 minute de arena, si bine am facut ca n-am pus masina pe iarba dintre sensurile de mers, ca niste tzarani, care si-au gasit stergatoarele de parbriz rupte de catre alti tzarani. Politia Romana sta foarte bine la logistica, a blocat niste treceri de pietoni din fatza intrarilor in stadion pt ca onor cetatenii pe care-i apara si protejeaza sa faca sport: mers pana la capatul celalalt al strazii, traversat acolo si intors pe celalalt trotuar, pt ca toata strada era blocata cu gard metalic, ca sa stea lumea frumos la coada - cei cu locuri in picioare, pt ca noi la tribuna 1 intram prin alta parte, unde nu era coada, deci nici motive de plimbare. In stadion golutz la 5:30, oamenii inca mai asezau cola in vitrine, ne-am plimbat printre standuri si ne-am prins ca trebuie sa cumparam jetoane de la niste chioscuri pt ca doar asa o sa putem cumpara produsele. Din pacate si-au dat seama si altii, asa ca am stat la coada, coada care cu timpul a evoluat in codalau. Ajunsi la casa mi-am dat seama ca eu nu mai stiu sa socotesc si ca "bancheru" dinauntru n-avea marunt. Pana la urma ne-am inteles si ne-am mutat la coada de la standurile cu produse. Tribuna 1 a stadionului (de rugby) avea fix 6 randuri, noi fiind in cel mai de sus. Biletele la tribuna 2 erau mai ieftine, si ea avea tot 6 randuri, dar n-avea copertina, deci ploaia a fost inclusa in pret pt cei de acolo.
Si incepe concertul, si e stadionul pe jumatate gol si mi se face rusine. Dar nu-i nimic pt ca pe principiul vaselor comunicante cei care aveau loc in picioare pe gazon iau cu asalt zona VIP si tribunele si ocupa locurile libere. Apoi apar "titularii" locurile si incep mini-circuri: o doamna vrea sa ma scoala, eu ii zic ca nu ma ridic, ea ca are locul 7, eu eram pe 5 si ii spun ca nu cred, ca si 7 era tot al nostru, in final vede ca are locul 8 si-i scoala pe altii.
Concertul continua. Babu Cohen ajunge la momentul deja faimos cand ne spune ca a gasit RASPUNSUL si daca vrem sa-l auzim, eu zic Viagra! un pic cam tare, lumea se uita urat, stiau ei ce stiau, n-am avut dreptate, nu era pastila albastra ci un fel de "dam dubi dam".
Se canta in continuare, lumea bate din palme, stiti voi, tin ritmul, clap-clap...WTF! cine i-a invatat pe oameni sa bata din palme cand asculta muzica? De aia au dat bani pe bilet? sa se auda batand din palme? Serios oameni buni, nu mai dati din mana... aaa, palme.
Jumatate din stadion filmeaza sau face poze, ma apuca dracii, noi de ce am luat de bun anuntul ca e interzis? Apoi incepe ploaia si un sfert deschid umbrele. Geee, parca si asta era interzis. Sunt convins ca puteai cu putina imaginatie sa-ti iei cel mai ieftin bilet, sa ajungi in fatza scenei, sa filmezi tot concertul cu o mana, cu cealalta sa tii umbrela - si eventual sa mai si aplauzi.
La iesire imbulzeala ca la staul, portile mici, lume multa, desi trebuie sa recunosc ca se vede ca a fost public 'telectual ca nu s-a prea inghiontit nimeni.
Asa public, asa sonorizare! exceptionala! Mai buna ca la Rolling Stones si Mark Knopfler. Crystal clear...
In Jurnalul National de ieri scrie ca s-ar putea sa vina si la anul. Nu prea cred, dar daca ati ratat concertul anul acesta sa va duceti!

marți, 23 septembrie 2008

Cohen

Cohen, Cohen, Cohen...toata lumea vorbeste despre Cohen. Imi pare rau doar ca l-a eclipsat pe alt canadian, Bryan Adams. Dar acesta este tanar, mai este timp pt el. Acum sa ne concentram la concertul lui Leonard, pt ca din moment ce ne-a facut pe toti "friends" imi permit sa-l tutuiesc. In principiu ce s-a scris in presa este foarte exact si cam acopera toate comentariile negative care se puteau face: ca VIP-urile au fost nesimtite si au venit tarziu, ca lumea a venit cu umbrele, aparate foto si audio desi organizatorii au anuntat ca sunt interzise, ca accesul s-a facut destul de greu in unele sectoare samd. Ce nu s-a putut spune este frumusetea concertului, ca de obicei la orice eveniment deosebit este greu sa gasesti cuvintele potrivite si asta si datorita "demonetizarii" adjectivelor si epitetelor prin folosirea lor aproape zilnica. Grandios? Sublim? Extraordinar? Va mai provoaca vreunul din ele o senzatie, un fior pe sira spinarii? Mi-au placut multe lucruri la acest concert: faptul ca a inceput la timp si ca noi, fraierii care ne-am chinuit sa ajungem punctuali si am intrat cu o ora inainte, am fost rasplatiti de punctualitatea artistilor; vocea lui Cohen, care devine tot mai buna cu varsta (ascultati o piesa de acum 30 de ani daca nu ma credeti); modestia si charisma lui; trupa de acompaniament si pasajele instrumentale la instrumente de suflat sau mandolina; melodia The Partisan, surpriza cantaretului pt Romania, care a sunat mult mai bine decat in '69 cand a fost inregistrata, singura piesa cu versuri si in franceza; In my secret life - superba, mi s-a ridicat parul pe mana si nu cred ca din cauza frigului; bis-ul lung si emotionant. Pentru mine concertul lui Cohen a insemnat placerea de a-mi aminti de momente dragi, in care piesele lui au insemnat ceva; surpriza de a descoperi piese vechi intr-o interpretare moderna, poate mai buna si mai elaborata decat originala; bucuria de a trai o seara minunta alaturi de iubita si prieteni: Alina, Adela, Leonard...

sâmbătă, 20 septembrie 2008

Va rog fara reclame!

De vreun an mi-am pus aceasta inscriptie pe cutia postala. E nasol sa te intorci din delegatie si sa vezi cate mizerii s-au strans in doua saptamani in cutia aia mica, cum a incercat fiecare sa mai indese cate ceva - si pentru ca ma intereseaza promotiile de la Plus la fel de mult ca viata pe Jupiter am decis sa lipesc nu una, ci doua rugaminti pe cutia postala: una pe capac si una pe usa cutiei. Credeti ca acei oameni minunati si reclamele lor colorate au citit/au inteles / le-a pasat? Nici vorba! E drept, sunt cateva exceptii, dar putine. In schimb vad ca luna asta le pasa la aia care aduc facturile, pt ca n-am mai primit nici un pliculetz de ceva vreme si mi-e teama ca o sa vin intr-o seara acasa si n-o sa am gaz sau curent. Avem interfon dar nu pot sa cred ca aia cu facturi nu-s la fel de inventivi ca cei cu reclame. Cateodata, cand imi gasesc cutia plina cu mizerii ma apuca dracii si-mi jur ca o sa stau la panda, sa-i vad si eu in actiune pe simpletonii aia care impart reclame, sa-i urechez si sa-i fugaresc un pic prin scara. Ala da filtru de spam!

miercuri, 17 septembrie 2008

Romaniacs again


Astazi s-a terminat editia de anul acesta a Red Bull Romaniacs. In mod original premierea s-a facut pe acoperisul unui spital in constructie (well, mai bine zis abandonat). Initial planul era ca premiantii sa urce pe rampa exterioara si sa coboare prin interior dar datorita ploii a devenit prea periculos asa ca s-au inversat sensurile.
Am avut noroc de o priveliste excelenta de la geamurile firmei, asa ca va invit sa vedeti cateva poze in albumul Romaniacs (dupa cele de la deschidere) pe site-ul calint.photoshop.com

luni, 15 septembrie 2008

La Puerta del Cielo

Enigma a scos un nou album - Seven Lives Many Faces. Nimic deosebit, aproape toate melodiile sunt in stilul lor (lui?) obisnuit, pana la una: La puerta del cielo.
Am gasit-o deja pe Imeem si sper sa mearga embed-ul

The producer and responsable of ENIGMA, Michael Cretu, lives in Ibiza, an island.
His house and studio are near a place of extreme beauty, in a povoation named Santa Agnès.
That place, where you can see a beautiful maritime landscape, is known by 'Ses Portes Del Cel' (Las Puertas Del Cielo).
It was that place that inspired Michael Cretu.

The lyrics are a popular song from Ibiza, using of course the ibicencan language (a dialect of catalã)
Allà baix dins es canal
en es peu de sa muntanya
pareix que sent picarols
suaus si es mou sa manada.
Dins es cantar des riquets
es mussol crida a sa calma
i aquella olor que em pareix
de sa palla huminada.


LA PUERTA DEL CIELO - ENIGMA

sâmbătă, 13 septembrie 2008

Romaniacs!


Baietii astia-s chiar nebuni. Am vazut la cazaturi in cap azi cat sa sperie un spital intreg.
Detalii pe redbullromaniacs.com

Mai multe poze: calint.photoshop.com

vineri, 12 septembrie 2008

Adopt...somethin'!


E plin netu de intiative laudabile de adoptie. Pe prima am vazut-o in SUA, se numeste Adopt a Highway si ofera companiilor posibilitatea de a sponsoriza intretinerea unei bucati de autostrada primind in schimb posibilitatea de a-si afisa numele si logo-ul pe panouri publicitare de-a lungul acelei bucati de drum (si avantaje conexe bineinteles).

In Romania exista cel putin una de care am auzit: Adopta un rau. Scopul ei mi se pare mai important; poate si pentru ca pet-uri ca pe Olt n-am vazut la nimeni, poate si pentru ca nu prea avem autostrazi.

Daca va uitati la poza de mai sus, sa stiti ca nu e facuta in Romania ci este o bucata de drum care duce la Marele Canion, are vreo 10 mile, e o crima impotriva rinichilor sa conduci pe ea si banuiesc ca este o bucata de autostrada adoptata de Romania.

joi, 4 septembrie 2008

Scafandrul, dushul si ardelenii

Motto: "Ce cauta neamtu' in Bulgaria?"

Pentru ca plaja din Spania era catalogata ca "blue flag" existau musai si dusuri, pe care le foloseam dupa o baie in mare ca sa ne clatim de sare. Intr-unul din aceste momente ude mai ca am exclamat ca-n reclama "batman, batman" privind cu stupoare la o aratare in negru cum face dush. Nu era batman, nu era ninja, nu era popa, era un scafandru, care (spre amuzamentul mea de ignorant) facea dush in echipament complet. A intrat sub dush, si-a pus gluga in cap si a inceput sa se spele. Pe costum. Ochelari, tub si labe nu avea, dar totusi mi s-a parut amuzant. Apoi a plecat in treaba lui si cateva minute mai tarziu au aparut vreo 10 scafandrii care lipa-lipa, in sir indian, au intrat in apa - astia n-au trecut pe la dush. Ca i-o fi fost cald asteptand restul pinguinilor, ca isi spala costumul de sare, nu am cum sa stiu, dar oricum privelistea a fost amuzanta. Daca n-as fi fost si eu sub dush i-as fi facut o poza ("scafandru spalandu-se"). Cum era sa le zica instructorul: baieti, doi cate doi la dush, spalati-va reciproc pe spate?

Why topless should be forbidden

luni, 1 septembrie 2008

Spania - 1


Gata si concediul...am fost in Spania, langa Barcelona, la Lloret del Mar. Organizat (Romantic Travel), cu avionul (Blue Air), cu ghizi si tot tacamul pt ca n-am dorit decat sa ne relaxam in acest concediu. Ceea ce am si facut.
Decolarea s-a facut de pe Baneasa si a trebuit sa ne prezentam acolo la o ora inumana: 6.30. Asa ca am mers cu o zi inainte la Bucuresti si ne-am cazat la un hotel din Pipera, o vila convertita in hotel. Frumos, spatios, aproape de aeroport si de noul mall Baneasa Shopping City.
Aeroportul Baneasa este o frumusete de cladire, foarte ergonomica, daca ne raportam la standardele secolului 19. Vorba sefului meu: pana si Mombasa are un aeroport mai bun. Am trecut relativ usor de check-in si controlul de frontiera si ne-am pus pe asteptat. Spre surprinderea mea avionul decoleaza la ora stabilita, 8.30. Cam aici s-au terminat surprizele placute. Aterizam la Arad, escala prevazuta in program, mai incarcam ceva pasageri si realimentam. Apoi inainte de decolare ne anunta stewardesa ca datorita faptului ca suntem la capacitate maxima va trebui... (eu in sinea mea, shit,nu lasati bagajele aici!) ... sa aterizam si la Timisoara pentru a realimenta si acolo. Singura explicatie logica pe care am gasit-o a fost ca pista de la Arad nu suporta asa o greutate mare la decolare. Asa ca am decolat de la Arad si am aterizat la Timisoara, probabil cel mai scurt zbor reusit din istoria aviatiei romanesti moderne (pt alea nereusite intrebati la Balotesti). Dupa inca o jumatate de ora in Tm am decolat spre Barcelona.
Prin ce difera low-costul de zborurile normale? Pai la low-cost primesti "decat" apa, mancare sau alte bauturi sunt cu bani, scaunele sunt relativ inghesuite (dar am vazut si conditii mai rele la ne-low-uri cu avioane mici), aeroporturile alese sunt pe cat posibil mai ieftine, deci mai nasoale, planul de zbor este relativ, adica se pot produce intarzieri (nu-ti garanteaza ca prinzi o legatura cu alt zbor nici macar daca e operat tot de ei). Si, defect suplimentar pt ca era o cursa eminamente turistica, e plin de aplaudaci! Genul ala care cand zice stewardesa ca aterizam si la Tm fac "huuu" ca pe stadion si cand aterizeaza avionul aplauda.
Odata ajunsi pe aeroportul din Barcelona ne-am intalnit cu ghidul, ne-a impachetat in autocar si dusi am fost. Doua ore mai tarziu am ajuns si noi la hotelul nostru din Lloret, ultimii din autocar. Ne alesesem cea mai indepartata statiune.

Restul mai tarziu. Cuvant cheie: sangria.