Călătorii

plimbări, concedii, delegații

Lucruri serioase

despre unele chestii îmi exprim opinia, ca cercetătorii britanici

Stupid

să facem mișto de tot ce mișcă (stați nemișcați)

Muzică

amator, dar pasionat

Muncă

IT, ERP, apps, magazin online

sâmbătă, 29 decembrie 2007

Remember that night

Am gasit un concert cu David Gilmour (Pink Floyd) la MediaGalaxy, cu un final deosebit: Comfortably Numb, in duet cu David Bowie. Cineva l-a pus pe YouTube deja. Uitati-va la oamenii din public cum savureaza solo-ul de final (de pe la minutul 5:32), fiecare in felul lui. Traind muzica...

vineri, 28 decembrie 2007

Block fashion

Ma amuza de cate ori surprind peisajul asta. Si mi se intampla zilnic. E vorba de moda la tanti gospodina (oricare o fi ea) care sta la bloc si iese la cumparat margarina pt prajitura: in trelingul roz, cu slapi sau saboti, deasupra pus pardesiul cel bun si o palarie in cap ca sa nu inghetze cocul. Pardesiul trebuie sa fie tinut neaparat cu o mana ca sa nu se desfaca, iar in cealalta flutura o punga de plastic. Cica romancele sunt cochete. Mai degraba gospodine.

miercuri, 26 decembrie 2007

Fitza vs. Snobism

Almanahul Academiei Catavencu din acest an este foarte reusit. Este un almanah de fitze. Citindu-l, am decis ca e mai bine snob decat fitzos. or exista manelisti snobi? Ca fitzosi sigur sunt. Dar snobi fitzosi? Pretentiozitatea vorbitului in englezo-romana este trendy, fitza sau snobism? Aia cu greseli e "plain stupid". De fapt cred ca se accepta orice, cat timp faci ca la carte si nu devii o caricatura figuranta - cuvinte la moda. Si tot la moda sunt cristalele Swarovski - taierea de precizie dusa la rang de bijuterie. Poate fi doar parerea mea profana dar aceste cristale au valoare doar datorita brandului nu si a materialului. Inca mai cercetez tema, dar nu m-ar deranja niste butoni pt camasa foarte snobi, din respectivele cristale. Casti sau USB stick cu cristale nu ma tenteaza, dar exista.

luni, 24 decembrie 2007

Entry for December 24, 2007


Ce poate fi mai frumos decat sa-ti impodobesti bradul impreuna cu iubita, ascultand Sophie Zelmani (care are farmec doar cand esti trist sau la momente aniversare ca acesta). Un bradut micutz, asa ca pentru un apartament de bloc, cu cateva globuri, dar impodobindu-l a fost quality time.


To know you

Means a lot of things

Lot of love, lot of dreams

duminică, 16 decembrie 2007

De-ale terminalului

Trebuie sa ma minunez de data asta. Observatie seaca: in München, afara 5 grade, in terminal caldutz. Un avion cu destinatia Amman pentru care nu a inceput inca imbarcarea. Am crezut ca am nimerit brusc intr-o sauna. Plin de tipi bronzati, in slapi, ba unii chiar desculti, cu un prosop in jurul taliei (bine, fie, nu era prosop dar asa arata) lung pana la glezne si in partea superioara fara maieu, fara tricou, doar cu alt prosop invelit in jurul umerilor, de le vedeai spatele gol si subratele paroase cand ridica mainile. In momentul acesta s-au asezat toti in genunchi si au inceput sa se roage, unii pe covorasele din dotare, altii pe jos. In terminal s-a lasat brusc liniste, undeva in spate se aude comentariul unui meci de fotbal dar in rest nimeni nu mai vorbeste nimic cu voce tare. Plin de slapi parasiti, haine raspandite si omuleti bronzati in cearceafuri albe. Procesiunea continua. Cine n-are covoras calca pe canadiana. La TV s-a marcat un gol si stadionul se bucura. Imaginati-va pitorescul vestimentatiei: canadiana, fusta si slapi. Bine ca au voie cu canadiana si n-au voie cu pantofi.

I-am observat mai inainte, cei cu adevarat caraghiosi sunt acela cu cizme negre si prosop si cel cu borseta verde legata in jurul taliei peste prosop. Sunt si cateva femei dar ele sunt imbracate in minim trei straturi de haine. Totusi ceva nu inteleg: nu-i lasa religia sa poarte pantofi? cum poti sa pleci in calatorie in miezul iernii in slapi, cu sau fara sosete? Cineva stranuta.

Eu, in fundal, langa singura priza pe care am gasit-o, cu laptopul in brate, castile in urechi, mancand martzipan si fosnind din ambalaj. Ce nedreapta e viata...

Au ajuns la faza in care il invoca pe Allah, cu voce tare, bineinteles. O doamna se inchina pe covorasul ei, chiar in fatza cosului de gunoi. Nesimtitii astia de nemti au pos cosul de gunoi cu fatza spre Mecca!

Chiar langa ei, un alt musulman urla in telefonul public, neinteresat de ce se intampla in jur. Este unul dintre cei emancipati, imbracat "europeneste". Tocmai se anunta ca le intarzie zborul. Au timp sa dea o tura prin duty-free, poate careva vrea sa duca o sticla de vin acasa. Si sa ramana fara mana.

luni, 10 decembrie 2007

Porto redux

duminica
19:50 ora locala
21:50 ora Ro.

Desi-s treaz de la 6.30 si n-am dormit mai mult de 5 ore azi noapte, ma chinui sa mai stau treaz macar pana la 10 pentru ca altfel o sa ma scol cu noaptea-n cap si o sa fiu chiaun toata ziua si nu-mi permit sa incep saptamana astfel. N-o sa fie usor, asa ca trebuie sa fiu fresh, bine dispus si zambitor - desi-s incordat ca un arc si daca oamenii astia chiar vor sa munceasca productiv de la inceputul lui 2008 cu ce implementez eu, pe 2 ianuarie sunt iar calare pe 3 avioane ca sa le asist trecerea "online" - si va imaginati ca nu e dorinta mea cea mai apriga sa plec cu revelionu'n cap prin lume. Detalii, noi sa fim sanatosi si ei fericiti, ca de aia platesc.

Iata-ma, deci, in Porto din nou. De data asta pe ruta Sibiu-Munchen-Frankfurt-Porto. Mai decenta decat via Madrid, in loc sa ajung la 8 seara, am ajuns la 4 (ora locala). Tot vreo 11 ore de stat cu fundul prin avioane si aeroporturi dar Lufthansa nu se compara cu Iberian, asa ca am avut parte si de o masa buna la bord si timp de micul dejun la Burger King @ Munchen.

In Porto au fost 16 grade la amiaza, iar cand am ajuns eu mai erau 13 si tocmai se oprise ploaia. M-am dus cu taxiul de la aeroport la hotel si asta a fost primul taximetrist care era cu "figlio di puta" (sau cum s-o scrie in portugheza) in gura. Si chiar cand ii dadusem un 10, in gand, ca nu l-a injurat sau claxonat pe batranelul care era sa se bage in noi cand a schimbat banda fara se asigure. A cedat, dupa aceea, pe autostrada si a injurat tot ce nu-i convenea. Cursa scurta, deci ignorabil. Ma amuza cum te taxeaza astia: 0,8 euro daca faci comanda telefonica si 1,6 euro daca te ajuta si-ti pun/iau bagajul din masina. Totul pe ceas, afisat la tarif extra.

De data asta am fost cazat la un hotel din lantul Accor. Acceptabil. Ma uit pe geam, cu jind, la piscina de afara, intre palmieri, frumos luminata. De ce n-am avut bafta asta in septembrie...Dar oricum e doar o noapte aici, maine dimineata pornim spre Oliveira de Azemeis, acolo unde imi voi petrece saptamana.

Ajungand pe lumina, am putut vedea oceanul inainte de aterizare si am ramas surprins cat de similar este cu un deshert. De sus si datorita vitezei mari a avionului, nu sesizezi miscarea valurilor, le vezi doar cocoasa si tot oceanul pare un teren cu dune. Daca n-as fi stiut ca-s peste 10 grade afara as fi zis ca e inghetat. Foarte frumos. Si eu nu aveam aparatul foto la indemana.

In Munchen am reusit sa fac primul electronic check-in din viata mea. Adica in loc sa stai ca prostu la coada la check-in (azi era imensa, cateva sute de oameni) faci acelasi lucru la un terminal. Bagi cardul de credit sau cardul Miles&More Lufthansa si codul scris pe documentele de calatorie si iti emite biletul. Partea frumoasa e ca vezi structura avionului si poti sa-ti alegi locul care-ti convine. Partea proasta e ca nu stie sa-ti treaca in sistem faptul ca bagajul tau e rutat deja pana la destinatie daca tu ai mai calatorit deja cu alt avion inainte (care nu apartine de Lufthansa) - asa ca procesul asta il faci la gate, cu operatoarea de la imbarcare, ca altfel iti ramane bagajul ne-expediat. Bine de stiut. Eu n-am stiut, asa ca m-am trezit chemat la gate sa povestesc cu tanti. I-am dat codul bagajului si s-a rezolvat.

Sa aveti o saptamana frumoasa! Macar voi.

I found a map and draw a straight line
Over rivers, farms and state lines
The distance from me to where you'd be
I touch the place, Where I'd find your face...
(Snow Patrol - Set the fire to the 3rd bar)

luni, 3 decembrie 2007

30


Am schimbat prefixul. Moment aniversar plin de clisee. Putea fi mai rau, pt ca de fapt a fost excelent.

Urarile au inceput de joi (ziua mea a fost duminica). Prietenii de la baschet au inceput sa-mi faca urari pe forumul, in frunte cu Adela si Monica. A iesit o bascalie curata de-am ras doua zile de ce le-a trecut prin tartacutza la toti.

Sambata am fost la meci la CSU - Cluj, unde pe langa faptul ca echipa noastra a jucat magnific si a batut, aceeasi prieteni mi-au copt-o din nou si mi-au cantat La Multi Ani in tribuna, la pauza.

Seara a fost cheful, la Celebrity, impreuna cu Bogdan, un amic nascut in 29 noiembrie. Noi in mod traditional ne chefuim impreuna, pt ca avem gasca comuna. Au venit aproximativ 30 de persoane. Se pare ca lumea s-a simtit bine pentru ca am inchis clubul dupa ora 5.30. Suprinzator a fost ca m-au sunat si m-au gratulat persoane care in mod normal nu ar fi stiut de eveniment, dar se pare ca e bun si Hi5-ul la ceva. Cea mai mare surpriza mi-a facut-o Emmy, care a venit din Ungaria cu prietenul fara sa zica nimic si m-am trezit cu ei - a zis ca nu uita niciodata fatza pe care am facut-o.

Duminica familia la masa, moment de jeluiri si mai sus pomenitele clisee - un singur exemplu: "cand te insori mama, ca vreau sa-mi vad nepotii inainte sa mor" (de fapt stranepotii). Plus altele, dar desi mahmur, eram bine dispus si stiam ca o sa vina, asa ca le-am parat cu gratie. Apoi seara inca o pereche de prieteni la domiciliu si voila, a trecut si weekendul acesta.

Si ca sa va raspund, daca va intereseaza, la intrebarea "cum te simti la 30 de ani": BINE! foarte bine! sunt satisfacut cu ce am reusit sa fac pana la varsta asta, n-as schimba nimic si nu regret nimic (in afara ca am ranit unele persoane de-a lungul anilor - dar nu prea se putea altfel).

Pozele de la chef: http://www.flickr.com/photos/calin_turcu

De Alina nu va povestesc nimic ... inca :)