Muzică clasică nouă

Unde să mai auzi muzică clasică nouă decât în filme sau pe compilaţii chillout? După ce l-am descoperit întâmplător pe Ludovico Einaudi şi prin filmul A Single Man pe Abel Korzeniowski, am început să mai caut pe net compoziţii de-ale lor. O mare parte din cele mai bune am pus-o deja pe blog de-a lungul timpului. 

Din când în când, la un pahar de vin, îmi place să reascult coloana sonoră din A Single Man, incredibil de delicată şi sensibilă. Azi nu o să vă chinui cu "And Just Like That" ci vă propun altceva, new entry, dar nu mă abţin să nu dau un citat în care mă recunosc:

A few times in my life I've had moments of absolute clarity, when for a few brief seconds the silence drowns out the noise and I can feel rather than think, and things seem so sharp and the world seems so fresh. I can never make these moments last. I cling to them, but like everything, they fade. I have lived my life on these moments. They pull me back to the present, and I realize that everything is exactly the way it was meant to be. 

Citește în continuare

Idei în dialog

Cum se negociaza o zi libera la noi in firma:

x: am o intrebare, se poate?

c: da

x: e vreo problema daca nu vin luni?

c: nu, da-i un mail persoanei care ocupa de prezenta

x: da, asta ma gandeam dar am zis sa vb si cu tine 

c: e ok

x: mersi 

c: npc

(2 min mai tarziu)

c: e vreo problema daca tre sa vii sambata?

x: daca trebuie vin

c: bine, 2 sambete

x: te intinzi 

x: daca se plateste dublu vin si duminica

c: da, se plateste dublu decat o sambata normala, adica 0

x: daca mai primesc 3 zile de concediu vin

c: le primesti

x: pentru o sambata 3 libere

c: e bine prima si a doua zi de paste si craciunul?

x: asta e de la stat 

c: angajeaza-te la stat atunci

x: pai acolo trebuie sa stau

x: macar aici mai fac cate ceva

c: si aici stai, ca doar nu fugi prin curte

x: de unde stii?

c: ca nu se vad urme

c: bine, ia-ti liber luni si nu te mai agita

x: na bine, daca insisti imi iau liber

c: nu insist, dar te pun pe blog

Citește în continuare

Hallo, reparaţi redactorul

http://www.tribuna.ro/stiri/stirile-de-pe-strada-mea/hallo-reparati-plasmaa-66917.html
Doar pentru că lui i-au vândut un televizor cu tub catodic drept ecran plat şi a crezut asta pentru că partea din faţă nu e curbată, neinteresându-l cutia din spatele "platitudinii", un boulean de la Tribuna scrie un articol maramite spiritual în care îi dă în sus şi-n jos cu plasma de la Teatru. Amice, eşti stupid, aia nu-i plasmă ci ecran cu LED-uri, display-urile cu plasmă nu se construiesc la asemenea dimensiuni cu costuri acceptabile iar dacă ce-ai văzut tu pe ecranul ăla e rezoluţie full HD înseamnă că de la Elcrom încoace n-ai mai înţeles nimic. Ăla care a dat like articolului e probabil cel care i-a vândut tv-ul "plat".

Citește în continuare

Despre seminţe şi diverşi milogi

De câte ori aud pe cineva lăudându-se că am fost Capitală Culturală Europeană şi că suntem Capitala Bunelor Maniere înclin să cred că ori are prea puţine motive de satisfacţie personală, ori un patriotism local exacerbat dar în orice caz nu vede bârna din ochiul nostru. Când îi văd pe toţi deştepţii cum comentează cu satisfacţie diverse articole laudative din ziare, uitând de măsură şi umplându-se (şi umplându-ne indirect şi pe restul) de ridicol, dând apă la moară celor care zic că sibienii au pus coada la prună, îmi vine să-i trimit în lume să-şi mai spele creierul şi să scape de complexele de superioritate. Articol şi comentarii exemplificative mai jos, mai că-mi vine să mă mut la Sibiu când îl citesc deşi e superficial, exagerat, lacrimogeno-stupid şi cu tentă de compunere şcolară:

http://www.adevarul.ro/grigore_cartianu/Mica_Germanie_din_Sibiu_7_494420555.html

Mai avem multe de schimbat, "bruiajul" nu-i la fel de intens dar există, de la poliţistii comunitari (de care vă povesteam mai demult) care aruncă pe geamul maşinii paharele de plastic până la şoferul Tursib care sparge seminţe în timp ce conduce şi aruncă cojile pe geamul autobuzului (văzut aseară, motivul postării). Cu un pic de ploaie, că gropi avem suficiente, o să crească un lan de floarea soarelui pe traseul 8-ului. 

Am citit o stupoare adâncă pe chipul doamnelor turiste străine când au trecut în centrul oraşului pe lângă o băştinaşă în capot, cu şosete şi slapi roşii în picioare, care ieşise la plimbare spărgând şi ea seminţe, bineînţeles. Mai vorbim de cerşetorii de la terasele din centru care-s aşa de insistenţi încât şi dacă le-a dat cineva de la masă ceva trebuie să se milogească de fiecare persoană în parte, poate mai pică un supliment? Aţi încercat să luaţi masa cu un străin la o terasă în timp ce-ţi croncăne cineva în ceafă? Credeţi că respectivii cerşetori se mulţumesc cu o bucată de pâine? Fals.

Îmi povestea o prietenă contabilă de cei care vin din uşă în uşă să ceară donaţii pentru diverse fundaţii şi pentru diverse cauze - de obicei copii bolnavi pentru că aceştia ne înduioşează cel mai mult. A invitat respectivul reprezentat înăuntru, i-a cerut datele de identificare ale firmei şi a verificat online - fundaţia nu mai funcţiona de vreo trei ani.

Citește în continuare

Blonda bate somnul

Diferenţa e că Groparu a luat bani pentru articolul ăsta, eu vă fac sânge rău şi dinte albastru pe gratis.

http://groparu.ro/dinte-albastru-pentru-blogger-cu-sange-albastru/

Când mă gândesc la Plantronics îmi aduc aminte de Cebit 2005 şi de pozele lui Vali:

Citește în continuare

Anonimilor, cu drag

Din când în când, ca urmare a unor răutăţi gratuite făcute de diverşi oameni proşti, simt nevoia să scriu câte un post în care să-mi exprim dispreţul pentru bârfă şi "răutăcisme". De fiecare dată îmi trece repede imboldul, nu doar pentru că e păcat să râzi de unii de care oricum îşi bate joc soarta zilnic, că-s frustraţi şi înhibaţi până la cotor, dar îmi dau seama că şi eu am momentele mele de prostie, e drept, nu anonime sau gratuite. Simpla conştientizare a acestui lucru mă împiedică să scriu tot ce mi-ar trece prin cap. Ar fi hilar şi v-aţi tăvăli pe jos de râs, aş putea da exemple concrete suficiente dar vreau să mă citească în continuare nişte oameni care nu apreciază umorul de autobază şi să pot să mă uit în ochii lor fără să crăp de ruşine că am putut publica asemenea chestii. Aş putea să o bag pe aia cu "nu mă afectează" lătrăturile unor tufe de Veneţia dar cred că se vede cu ochiul liber, dacă mă cunoaşteţi nu ştiu dacă vă puteţi aduce aminte uşor ultima dată când m-aţi văzut trist. În final, pe lângă precizarea că nu mă refer la anonimii comentari ai blogului ci la cei din viaţa reală, închei cu un citat preţios dintr-un spirit critic în viaţă: dacă mamele respectivilor au făcut trotuarul nu înseamnă că strada e a lor.

Citește în continuare

Întâlnirea de 10 ani de la facultate

După experienţa întâlnirii de 10 ani de la liceu mă aşteptam să fie mai plictisitor dar a ieşit totul perfect, a venit şi o mare parte din colegii cu care m-am înţeles bine aşa că ne-am distrat de minune, banchetul s-a ţinut la Golden Tulip şi a început o dată cu furtuna - impresionante fulgerele văzute de la etajul 11. Ne-am bucurat de revedere, am stat la poveşti între noi şi cu profesorii, am dansat şi ne-am distrat, am transmis live streaming pe internet pentru colegii plecaţi în alte ţări. Momentul tortului în formă de calculator a fost mai  amuzant ca la orice nuntă, fetele noastre, deşi puţine, au fost responsabile cu dansul şi cu buna dispoziţie. M-am bucurat să constat că profesorii îşi aduc aminte de noi, ca am fost o generaţie de referinţă şi că au participat în mare parte la cursul festiv şi la banchet. 

Nu am multe detalii de dat, ca la orice eveniment reuşit şi emoţionant n-am avut detaşarea de a capta amănunte ci m-am axat pe trăirea lui. În plus, n-a fost nimic strident sau nelalocul lui aşa că sarcasmul şi ironia mea în acest caz nu se aplică. 

La finalul cursului festiv a trebuit să ţin şi eu un discurs, dacă cel de acum 10 ani a fost pregătit cu grijă şi cu mari emoţii, acum se părea că o să scap dar am aflat înainte de festivitate că totuşi va trebui să spun câteva cuvinte aşa că mi-am notat repede nişte idei pe telefon şi le-am dezvoltat liber. N-a ieşit dezastruos dar nici memorabil, dacă chiar sunteţi interesaţi întreg filmul evenimentului se găseşte la adresa de mai jos iar partea mea este la 2h şi 21 min:

http://bambuser.com/channel/Olimpiu/broadcast/1764751

Citește în continuare