Comparaţie capacitate cazare Sibiu - Bucureşti

Cu ocazia finalei UEFA, am aflat că în Bucureşti au fost 20.000 de turişti, ceea ce a determinat o ocupare de 90% a capacităţii de cazare. Rezultă o capacitate de cazare de aprox 22000 de locuri. Populaţie: 2 milioane. Comparativ, Direcţia de Statistică zice că la mijlocul lui 2010 în Sibiu erau 6538 locuri de cazare. Populaţia oraşului: 155.000. Că Sibiul e o excepţie, ştim din 2006, când toată lumea construia hoteluri şi pensiuni. Că toate-s pline acum cu ocazia FITS e o certitudine, că o mare parte din ele sunt cam pustii în restul anului este iarăşi o certitudine.

Citește în continuare

#FITS2012 - Ziua 6

Ieri am mers la două piese de teatru. Prima are un nume complex: "Momo sau Strania poveste a hoţilor de timp şi a copilului ce le-a redat oamenilor timpul furat" şi s-a jucat în sala mică a Teatrului Gong. Este un spectacol de amatori, mai exact jucat de copiii din cadrul Atelierului de Teatru al Colegiului Naţional "M. Eminescu" din Botoşani, aşa cum ne-a introdus-o, amabil, cel care care a recomandat-o domnului Chiriac şi a adus-o în Festival, Cătălin Ştefănescu, gazda emisiunii Garantat 100%. 

Au făcut treabă bună cei 20 de puşti, o parte din ei vor ajunge actori mari, de fapt au făcut o treabă aşa de bună încât majoritatea spectatoarelor au izbucnit în lacrimi la final. Piesa are la bază cartea omonimă a scriitorului german Michael Ende şi este o parabolă a lipsei de timp a oamenilor "mari". Mai multe puteţi citi la Nebuloasa pe blog, căreia i-au plăcut aşa de mult încât i-a văzut de două ori sau în rubrica Cristinei Voicu de pe Ora de Sibiu.

De la 21.30 am avut plăcerea să ne înghesuim din nou în mica şi cocheta (NOT) sală Studio a TNRS, pentru a urmări spectacolul companiei mexicane "Lagartijas Tiradas al Sol", intitulat "El rumor del incendio" şi tradus mot-a-mot în "Vâlvătăile inimii" (NOT, again, dar e amuzant că în engleză a fost tradus "The Sound of Fire" şi în germană "Die Sprache des Feuers"). Mă aşteptam la ceva cu fierbinţeli, amor latino, dar nu, viva la revolucion, a fost vorba de un documentar minuţios al mişcării guerrilla mexicane între 1960 şi 1980. Au ţinut minte cei trei actori o grămadă de informaţii, au pus în scenă inclusiv o tortură cu capul în lighean, au folosit proiecţie video cu fragmente de interviuri cu personaje istorice, au reimaginat bătăliile cu ajutorul soldăţeilor, le-au filmat cu camera video pentru a le reda pe ecran şi a le vedea, în detaliu, şi noi, au pus în difuzoare melodii patriotice. 

Dacă-ţi place să auzi o colecţie de nume şi date istorice, piesa e de tine, altfel e o tortură de aproape două ore, au vorbit repede şi mult, eram tot cu gâtul sucit între subtirare şi scenă, am avut noroc cu o revistă cu care-mi făceam vânt, n-am mai fost niciodată aşa aproape de leşin din cauza căldurii. Moment penibil după prima oră: vreo 10 spectatori au părăsit, cu greu, mica sală iar actorii s-au oprit până au ieşit aceştia. Sper totuşi că n-au fost conştienţi că aplauzele din final au fost mai mult de uşurare că s-a terminat; ok, şi un pic din milă pentru efort. Singurul lucru pozitiv: am văzut-o pe Luisa Pardo în chiloţi.

Citește în continuare

Ofertă specială www.posterland.ro - 10% discount!

Ne-am gândit să sărbătorim ziua copilului şi noi, cei de la www.posterland.ro:

pentru produsele comandate începând de astăzi şi până pe 1 iunie la miezul nopţii beneficiaţi de 10% discount din preţul afişat pe site.

Note:

- discountul va fi confirmat într-un email separat, ulterior comenzii;

- discountul se aplică doar produselor şi cantităţilor aflate în stoc;

- alte premii şi discounturi nu se iau în calcul în acest caz.

Citește în continuare

Chili sau chile?

Mâncarea, nu ţara :) Forma corectă, în spaniolă, e "chile con carne". Americanii au preluat "chili" - because it's chilly outside - sau pentru orice alt motiv. Ambele-s acceptate acum, doar dacă mergeţi într-o ţară de limbă spaniolă o să râdă lumea de voi dacă cereţi chili.

Citește în continuare

#FITS2012 - Lumină lină (V.Rebengiuc, G.Leşe)

Presimţeam că o să fie un spectacol deosebit, dar cu o urmă de îndoială, nu-s fan al muzicii populare. Din fericire Grigore Leşe ne-a arătat cum sună şi trebuie simţită muzica adevărată a vetrei satului - horile şi doinele,  cum poţi transmite nişte emoţii puternice cu ajutorul unui flaut şi al unor versuri. 

N-a început bine recitalul, am avut parte de bebeluşi gânguritori, de prostalăi care făceau poze cu blitzul şi de mobile care sunau, dar domnul Leşe ne-a amuţit, atunci când nu ne-a făcut să cântăm cu el. Victor Rebengiuc e primul pe afiş, dar greul a fost dus de Leşe, ştia şi el acest lucru şi a fost o prezenţă discretă, puternică totuşi, urmăriţi mai jos modul cum recită versurile lui Ioan Alexandru.

În loc de 50 de minute de muzică şi poezie am avut parte de aproape 90, au fost două bisuri, la cel de-al doilea domnul Leşe ne-a povestit că s-a retras de pe posturile comerciale din cauza terfelirii muzicii populare adevărate, că preferă să facă emisiuni la TVR Cultural şi la radio decât spectacole în care urlă publicul "cânt-o pe aia cu cătănia!", că a venit uşor reticent la Sibiu, pentru că "e capitală culturală europeană, dar şi-ntr-o capitală europeană câte nu se pot întâmpla". În final el ne-a câştigat pe noi şi noi l-am câştigat pe el.

Urmăriţi un fragment din "Cântec despre Bucovina", fredonatul sălii suna mai bine live decât pe înregistrare, e greu de perceput emoţia momentului, dar poate v-o puteţi imagina:

Citește în continuare

#FITS2012 - Insula (Ada Milea)

Cineva de la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca are meritul că a avut încredere în Ada Milea şi nu cred că regretă. A rezultat un spectacol-concert (de ce nu musical?) de excepţie, ne-am distrat copios, pot să zic că a fost cel mai bun show pe care l-am văzut în ediţia curentă de festival. 

E complicat, probabil, să fii şi actor şi cântăreţ, dar celor de pe scenă le-a ieşit de la cap la coadă, n-am sesizat nicio bâlbă sau stridenţă în interpretare. Doar Ada Milea nu s-a ridicat de pe scaunul unde-şi cânta partitura la chitară, în rest fiecare din actori a avut momente când a fost în centrul atenţiei. Tot textul e în versuri, deştepte şi comice, iar unul din cele mai haioase moment a fost cel de păsărească - cu traducerea în engleză pe ecran. Coco merită o menţiune specială, a fost cel mai roacker papagal din istorie, dar trebuie remarcat şi Adrian Cucu, sibian la origine. E interesant să vezi acelaşi text de Gellu Naum pus în scenă de doi regizori, să le compari viziunea - spun asta pentru că în toamnă am fost la varianta domnului Massaci. 

Kudos Ada Milea!

Un fragment din spectacol, nu cel mai savuros, dar vă puteţi face o idee despre ce a fost vorba:

Şi al doilea bis:

PS. Un pic ironic, Ofelia Popii a studiat la Cluj şi s-a mutat la Sibiu, iar Adrian Cucu e sibian şi actor la TN Cluj.

Citește în continuare

#FITS2012 - Critică constructivă

Probabil organizarea şi logistica unui festival de amploarea şi complexitatea FITS sunt un coşmar. De aceea e foarte important că totul decurge fără probleme vizibile de către spectator. Până şi voluntarii sunt la înălţime. Cred că ediţia curentă va rămâne în amintirea celor care s-au ocupat de ea drept una generatoare de mari bătăi de cap, atât din cauza vremii cât şi a valurilor de anulări şi reorganizări ale programului. Din cauza ultimeia e vizibil şi un punct slab al festivalului: comunicarea promptă a modificărilor survenite şi folosirea la maxim a tehnologiilor internet. Îmi permit să fac o listă de puncte care pot fi adresate la anul, aşa cum se văd ele din perspectiva unui spectator obişnuit, pentru că, până la urmă, pentru noi s-a depus atâta muncă:

- ar fi util un blog oficial, legat la site-ul festivalului, prin care să se prezinte ultimele noutăţi şi schimbări. Plus un cont de twitter, bineînţeles. Eu poate ştiu cine e responsabil de comunicare şi unde să mă uit, dar asta nu datorită canalelor oficiale. Dacă n-aş avea blog probabil mi-ar fi mai greu, schimbările sunt multe şi ziarele nu ţin pasul. Mi-ar fi fost util acest blog în cel puţin două situaţii: ca să ştiu că artificiile se ţin în faţa Teatrului şi ca să sublinieze schimbarea locaţiei şi orei piesei "Noi 4" - devine obositor să verifici de 2-3 ori pe zi programul actualizat;

- s-a ajuns la retragerea programului oficial de pe site şi înlocuirea lui cu un fişier Word - de ce nu PDF? Varianta pentru mobil e încă activă, nu ştiu dacă şi actualizată;

- ce-mi plăcea la program era descrierea unor anumitor spectacole. Acum nu mai am acces la el (bine, ştiind care a fost formatul linkului vechi, pot să introduc direct adresa paginii dedicate programului unei anumite zi, de exemplu http://www.sibfest.eu/program-02-iunie-2012.html, dar e hackereală). Aş vrea ca în anii următori fiecare punct din program să aibă o descriere de câteva rânduri, nu doar un subset de evenimente, câteodată mi-e greu să mă decid pe baza titlului dacă mă interesează respectivul spectacol;

- o situaţie absurdă: dacă dau like pe pagina principală a site-ului festivalului nu dau like paginii oficiale de Facebook a festivalului, ci site-ului. Şi mai absurd, există două pagini de FB: www.facebook.com/sibfest şi  www.facebook.com/FITSibiu. Foarte confuz, bănuiesc că a doua e cea oficială. Deocamdată pagina FITSibiu  rămâne sursa cea mai actuală şi mai completă de informaţie, mi-aş dori să fie popularizată mai intens - foarte bună rubrica "Recomandarea zilei".

Nu cred că am enumerat chestii grele sau imposibil de realizat. Mai trebuie numit un voluntar în plus şi corectat câteva probleme tehnice :) Dacă aveţi sugestii, comentaţi.

Citește în continuare