Lower Manhattan

E frapant cum se îmbină zgârie-norii cu niște dărăpănături de case. Probabil n-au rezistat cu brio uraganului recent, ar fi cazul să le dărâme și să le încadreze în urbanism. Nici măcar nu erau ascunse, ci chiar pe un bulevard.

Unul din pontoanele modernizate. Ies corporatiștii în pauza de masă și se relaxează:

În spatele copacilor se ascunde, înghesuită, o biserică:

Citește în continuare

Pe Wall Street

Am ajuns pe Wall Street mai mult din întâmplare, mă plimbam pe străzile înguste din Downtown, venind de la Memorialul 9/11. Am cotit de vreo două ori și m-am trezit pe o stradă absolut banală, cu un pic mai multă lume, poliție, schele și baricade anti-revoltă și anti-terorism. E așa îngustă încât cu greu poți face poze zgârie-norilor ce adăpostesc celebrele instituții bancare cu seifuri goale, așa că n-am insistat.

Citește în continuare

Primitorul Manhattan

Ca să vă faceți o idee cum e pe străzile secundare ale New Yorkului noaptea, comparați cele două poze de mai jos. Nici măcar nu era o zonă obscură ci pe Broadway, un pic mai jos de partea cu teatrele, e drept. În prima seară, când am descălecat din taxi la 11 noaptea, mai că nu mi-a venit să ies să caut ceva de mâncare.

Citește în continuare

Plec. Dați un sfat

Zbor în Germania după-amiază. Noroc că m-am apucat să-mi fac checkin-ul online, așa am aflat că mi-a expirat buletinul ieri, altfel mă întorceam de la aeroport. Am mai făcut din astea, demult, când încă era nevoie de asigurare obligatorie și de arătat banii de călătorie, am încurcat asigurările și m-am dus cu cea expirată. N-a vrut să mă lase vameșul să trec, checkin-ul era deja făcut, așa că am lăsat bagajele acolo și am tăiat-o acasă. Noroc că era 6 dimineața și puțină lume, am ajuns repede, am intrat val-vârtej în casă, i-am speriat pe ai mei părinți care se pregăteau de lucru, am luat asigurarea bună și am tulit-o înapoi. Era și aeroportul vechi, bagajele stăteau pe hol, lume mai puțină și mai relaxată, m-am împrietenit și cu vameșul cu ocazia asta, stătea în dubiu dacă să-mi scoată valiza din grămada de pus în avion sau nu.

Așadar în concediu de iarnă o să fac ture pe la Poliție, pentru schimbat buletin. Bleac. Ceva sfaturi? 

PS. Pentru că n-o să am timp prea mult, am pregătit pentru restul săptămânii niște foto-postări cu NY.

Citește în continuare

Altele cu politicieni

Știți noul bullshit cu care se laudă politicienii - plata TVA la încasare? Există o steluță: ”dar nu mai târziu de 90 de zile de la emiterea facturii”. Thanks for nothing.

Și, ca să păstrăm echilibrul, două observații despre ceilalți:

- domnul Cornel Știrbeț ne atinge la lingurică cu sloganul ”Sibiu capitală regională” - pentru că noi suntem proști și nu ne aducem aminte că atunci când a fost PDL-ul la putere vroiau să facă capitala regională la Brașov;

- Ion Ariton are cel mai prost slogan ever: ”tace și face”. Adică în Parlament nu ia cuvântul, nu are inițiative, nu vorbește cu alegătorii? Atunci ce face, ce vrea partidul? Eu aș concedia rapid creativul care i-a găsit prostia asta, nemaivorbind că mă duce cu gândul la ”e mutalău, da-i băiat bun”.

În rest, e o campanie electorală anostă și letargică.

Citește în continuare

Feel good song

Nu sunt doar porcării pe VH1, mai găsești câte o piesă nouă interesantă:

Citește în continuare

Fă ce predică deputatul, nu ce face el

Ieri, pe Mihai Viteazu, care mai nou e stradă cu o singură bandă, ora 15, sensul de mers înspre centru. Toată lumea stă să-i vină rândul la intrarea în giratoriul de la intersecția cu Iorga. Pe fosta bandă 1, actualmente stație de autobuz și pistă de biciclete, depășește coloana un Logan Alb, cu număr de București și ditamai afișul electoral cu Ion Tămâian pe lunetă (strike 1). Ajungem paralel în giratoriu, eu pe banda a doua, el pe prima și ieșim în același timp pe Mihai Viteazu. Banda lui e ocupată cu mașini parcate, așa că se bagă cu nesimțire în fața mea, fără să semnalizeze, dacă nu puneam frână mă acroșa (strike 2). După câțiva metri oprește, în paralel cu o mașină parcată, îngreunând traficul (strike 3). Domnul Tămâian era în dreapta, conform pasagerului din mașina mea, dar asta e mai puțin important, ideea e că măcar în campania electorală și în mașină inscripționată ar putea stimabilii politicieni și colaboratori pentru care girează să se comporte ca niște cetățeni educați, nu cu disprețul și tupeul caracteristic.

Citește în continuare