CJ Sibiu: loc fruntaș la cheltuielile cu internetul, telefonia și asigurările auto

Într-un studiu al Asociației pentru Protecția Consumatorilor, care a trecut relativ neobservat - în afară de blogul lui Petreanu (Cum se risipeşte banul public în consiliile judeţene) nu știu să-l fi preluat cineva - se face o analiză a cheltuielilor consiliilor județene. Despre situația generală și excesele unora puteți citi în articolul lui Petreanu, eu o să prezint câteva informații despre CJ Sibiu, extrase din PDF.

Ca număr de angajați CJ Sibiu se situează în media pe țară, iar ca fond de salarii în jumătatea inferioară a clasamentului:

La carburanți, energie termică și electrică nu se fac excese, în schimb ocupăm loc fruntaș la costurile cu telefonia mobilă și fixă, plătim peste 1500 de lei per angajat pe an.

În 2013 am a fost pe primul loc la suma cheltuită cu asigurările CASCO și RCA, aproape 90.000 de lei (oare ce parc auto avem?), în 2014 ne-am mai revenit, până la 1 august ne apropiam "doar" de 30.000 de lei (poate au făcut asigurări pe 6 luni și mai apar cheltuieli).

Comparativ cu alții nu dăm mulți bani pe abonamente la presă și tv, în schimb ne place internetul (de mare viteză, sper, la banii ăștia). Sunt curios cu cine lucrează. Se pare că STS oferă servicii de internet gratuit CJ-urilor care cer asta.

Ai nostri n-au furnizat informații despre consumul de hârtie și servicii de mentenanță.

Citește în continuare

Primiți cu deszăpezirea?

Mi se pare mie sau deszăpezirea de anul acesta s-a extins? Am văzut pe strada alor mei, tocmai când mă pregăteam să parchez, ușor șocat că venea spre mine, ditamai camionul cu plug, de-a trebuit să reconsider rapid variantele de oprire, ca să-i fac loc.

Ulterior a mai trecut încă o dată, cu sărărița pusă în funcțiune. Până acum n-am mai pomenit deszăpezire pe străzile Lânii-Turismului. Am trei variante: ori e prea apăcioasă zăpada, se topește repede și se plictisesc ăștia cu utilajele; ori vreun vecin influent (nu dau nume) a pus vreo pilă; ori s-a extins pachetul de străzi prinse în contract.

Citește în continuare

Animal cruelty: pop! goes the weasel

Trebuie să recunosc că până n-am văzut videoclipul ăsta mi-am imaginat că partea cu ”pop” din clasicul cântecel pentru copii înseamnă că biata nevăstuică explodează.

Mă și gândeam, ce denaturați englezii ăștia, să cânte despre o nevăstuică umflată cu pompa. 

Nevastă-mea zice că-i o modalitate bună, deși subtilă, de a anunța o naștere pe Facebook.

Citește în continuare

Kitsch cu luminițe

Acel moment magic când treci seara printr-un gang, ajungi în Piața Mare, te uiți spre Bălcescu și exclami ”sfinte Baby Jesus cine a adus căruța asta cu coviltir luminat în oraș!”. Am facut poza, dar n-am îndrăznit să mă duc mai aproape, nu neaparat de frica unei epilepsii pe care n-o am, ci ca să nu-mi iasă herpes. 

Dacă anul trecut ne lăudam cu un cap tractor, acum am făcut upgrade la căruță full options.

Mă pregăteam să vorbesc frumos de Târgul de Crăciun din Piața Mare, că merge într-o direcție bună, că majoritatea standurilor au produse decente, că se apropie încet-încet de cele văzute în Germania, dar nicăieri n-am întâlnit așa dovadă de kitch colorat. Mai mult, e plătit din banii noștri, prin bugetul local, cu 55.000 de euro - pe locul 5 la finanțare în 2014. A meritat? Eu zic că nu, ba mi-e chiar rușine să mă laud cu orașul meu.

Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt, mai jos sunt niște imagini din orașe vestice, inclusiv Nürnberg (care are unul din cele mai faimoase Târguri de Crăciun), observați diferențele și cât de bine arată niște decorațiuni simple, cu lumină albă sau galbenă. Nu-s cele mai bune poze, dar sunt ale mele, făcute din 2005 încoace.

Milano:

Nürnberg:

Berlin:

Citește în continuare

Clubbing pentru vitamine

Oldies, vineri seara, ora 22. Mă întâlnesc cu un prieten venit din State, eram doar noi doi în tot pub-ul, dar îi spun să nu-și facă probleme că-n două ore o să se chinuie să ajungă la baie. 

La un moment dat se pun niște fătuce lângă noi și încep: își comandă o bere, apoi un shot de jaeger cu felie de portocală, apoi un shot de tequila cu felie de lămâie și tot așa. La un moment dat, deși combinația mi se părea absolut nereușită, după ce le-am văzut cu câtă poftă curăță citricele de pe coajă mi s-a făcut milă, îmi venea să le comand o salată de undeva, dar m-a bufnit râsul și le-am întrebat: voi ați venit pentru fructe, așa-i?

N-au ”gustat” întrebarea.

Citește în continuare

Nu-i indicat să faci bancuri cu obstretricianul

O ea, gravidă, la control. I se interzice explicit să facă efort, vin sărbătorile și statistica (*) ne arată că mulți copii se nasc prematur pentru că mămicile lor au ridicat mobilă prin casă cu ocazia curățeniei de Crăciun. 

El, din fundal, pe un ton grav, deși nu-și aduce aminte când a pus gura pe cozonac ultima dată iar ea nu-i genul care are ca hobby frământarea aluatului în copaie: deci fără cozonaci anul acesta.

Doctorița, împăciuitoare: ei, unul mic, așa, poate să facă.

Posibilă continuare:

El: am glumit.

Doctorița: și eu acum trei luni, când v-am spus că e fată. A, ați luat deja rochițe și mobilă roz?

__________

* din câte știu, mai există alte două perioade de baby-boom: cei născuți în ianuarie pentru că părinții au fost prietenoși și liberi de 1 Mai, respectiv cei apăruți la 7-9 luni după 23 August (pe viitor numărăm începând din 1 Decembrie sau 24 Ianuarie).

Citește în continuare

The Interview - pe DVD împreună cu Jurnalul Național

S-au gândit niște deștepți să facă o comedie despre asasinarea liderului unui regim totalitarist, culminare a câtorva ani de bătaie de joc. Am văzut trailer-ul în ambele cinema-uri la care am mers în State, a avut parte de o promovarea intensă. Premiera în ajunul Crăciunului sugera niște încasări bunicele. Ba chiar părea amuzant, dar pe trailer-urile astea nu poți să te bazezi, de multe ori conțin tot ce-i mai mișto din film.

Când colo, ghinion! (cum ar zice președintele nostru), jumătatea aia de peninsulă care se zbate în sărăcie și beznă (PIB estimat 2011: 12 miliarde $) a pus niște hamsteri pe rotiță și a spart ditamai rețeaua Sony Entertainment (venituri divizie 2014: 8 miliarde $, venituri totale Sony 2014: 75 miliarde $). A doua rușine high-profile a unei companii americane, după cea cu Google și hackerii chinezi - nu-i bai, or mai fi fost multe mai interesante, dar n-au făcut vâlvă.

Bonus, hackerii le-au mai furat și vreo cinci filme, numai din Fury au să piardă câteva zeci de milioane, încasări ne-efectuate, că nici americanii nu-s așa proști să meargă la cinema când pot vedea filmul pe net, înaintea premierei. Și doar știau că Kim Jong-un e mare amator de filme americane, nu puteau să-l atace și ei unde nu-i păsa, la drepturile omului sau putere militară?

Probabil acum la Hollywood niște oameni mai vechi în branșă dau meditații pe tema mișto-ului:
1. niciodată de Allah;
2. cu dictatori, dar numai inventați sau care nu mai sunt la putere.

Până și Dennis Rodman s-a prins că nu-i momentul să fie interesant și tace intens.

Dacă a mai rămas cineva neconcediat la Sony și vrea s-o facă și mai groasă, îi sugerez un film jignitor la adresa Pakistanului, că aia au bomba atomică și ultima rachetă de antrenament nu le-o căzut neprogramat în ocean.

Pe lângă faptul că nord coreenii au hackeri (sau bani ca să angajeze hackeri), mă miră faptul că americanii au renunțat să mai prezinte filmul. Ce s-a întâmplat cu cei care nu negociau cu teroriștii? De ce îi e frică FBI-ului și Guvernului SUA, că au să se răcească relațiile diplomatice? sau că-i ia vreo pală de vânt pe atentatorii nord-coreeni și le strică vreun satelit?

Citește în continuare