Domnul Teo, aka Băgă, a descoperit site-ul Muvix.ro, așa că în loc să pirateze ca toți oamenii se uită la filme pe bani. E plictisit de cele două antene de satelit cu care prinde doar vreo mie de canale, lui îi trebuie site de filme legal și cool, cu Silverlight și alte imitații de Flash. Cine știe, probabil nu e așa mare gama de filme românești pe sateliții ăia. Așadar mă sună azi să mă întrebe dacă merge să lege laptopul la receiverul lui bengos cu mufă usb și prin ăla să se uite la tv. Hă? Hă? Când mi-am revenit din năuceală am reușit să aflu că portul usb al respectivei instalații era pentru introdus stickuri, nu pentru scos filme, așa că teoretic avea dreptate, doar că filmele de pe muvix, nu se descarcă ci se văd in browser, deci nu pot fi puse pe stick și transportate. Iar portul usb nu-i ieșire multimedia, deci nu merge să legi laptopul și să scoți filmul direct în el.
Așa că i-am sugerat să-și cumpere un cablul normal, VGA, cu care să lege laptopul direct la monitor, adică tv plasmă. Laptopul avea port VGA, cu 15 pini, deși el numărase 20, dar televizorul nu, doar scart și hdmi. Complicat. Așa că abandonăm laptopul lui și îl luăm pe al nevestei la întrebări, care avea pe lângă mufa VGA încă o chestie pătrățoasă cu trei grupe de pini și o fantă, deducem noi că ar fi o mufă DVI. Deja viitorul sună mai bine, între DVI și HDMI se poate face legătura, fiind amândouă contemporane și digitale. Pleacă Teo la mall, cumpără cablu, dar nu testează, că a dat peste un afon în ale tehnicii. Vă povestește el detaliile. Ajuns acasă, leagă cablurile și mă sună.
Eu: ce windows ai?
El: 7
Eu: a, mișto, dă click dreapta pe fundal și alege Screen resolution
El: n-am decât Properties
Eu: mă, tu ești sigur că ai Windows 7 și nu XP?
El: aa, da, Windows XP am, eu mă refeream la Windows Explorer 7.
Eu: nu mă, ăla e Internet Explorer. Dă-i pace. Dă click pe Properties...
Până la urmă extindem desktopul și pe monitorul numărul doi, adică tv-ul și după lungi explicații reușește să tragă fereastra cu IE pe ecranul doi ca să vadă filmele mari și late.
La final zice Teo:- Mă, dar n-are sonor.
Pe mine mă apucă un râs isteric, normal că n-avea sonor, că doar ne-am concentrat pe imagine. Și râd, și râd, mai să cad sub scaun în timp ce Teo urla în telefon: nu mai râde mă, nu mai râde! Nu râdeam de el, ci de prostia mea, dacă el a zis ”cum pot să văd filme pe tv” trebuia să mă gândesc că vrea poate să le și audă.
Așa că i-am recomandat să mai dea o tura la mall, dupa alt cablu. Noroc că avea unul prin casă.
Așa că i-am recomandat să mai dea o tura la mall, dupa alt cablu. Noroc că avea unul prin casă.
Postări
3 comentarii: