miercuri, 16 iunie 2010

Nicăieri nu-i ca acasă

...adică caniculă. La Viena era suportabil, după cele 35 de grade la plecarea din Sibiu. Nori, temperaturi medii, o plăcere. Ba luni dimineața chiar picura. În Slovacia la fel, luni seara erau 15 grade, am tremurat la o terasă cu o geacă ușoară pe mine. Marți un pic mai cald dar totuși plăcut, doar că în fabrică se încing betoanele și în hala cu 70 de mașini de filatură e ca în saună, nu vreau să mă gândesc ce-i acolo când e arșiță. Nu e totul perfect, m-am pricopsit ieri cu niște ochi uscați și lipicioși, ori sunt alergic la bumbac sau praf ori e de la statul cu nasu-n monitor între 9 și 20.30. Dacă nu ”orghesc” o să vă mai scriu, altfel învățăm Braille împreună. 

La începutul anului vă povesteam ce complex balneoclimatic mișto construiesc slovacii în Piestany, stațiune de băi termale. A ieșit..un mall - Aupark. E cochet, niște poze aici:
Încă nu l-am vizitat dar cred că o să intru după niște picături pentru ochi în farmacia din el.

În rest nimic interesant, mă minunez în continuare despre complexitatea factorilor care pot afecta bunul mers al unui proiect și de prostia veșnic surprinzătoare. Nu poți să iei în calcul toate modalitățile pe care le are un prostănac ca să strice ceva, chiar nu poți. Nu mă consolează cu nimic totuși. De exemplu: dacă un aparat nu reacționează suficient de repede când apasă pe buton, ce face omul? Nu așteaptă două secunde, mai apasă de 2-3 ori, pe cât posibil și pe alte butoane. Și dacă nici atunci nu merge înfige o șurubelniță în ecran, că doar nu-i plătit din banii lui.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Comentariile sunt moderate, apar dupa ce le citesc, dacă consider că respectă regulile bunului simț. Nu e nevoie să scrieți de două ori, aveți doar un pic de răbdare.